Era seara lui 5 Octombrie 1993. Pe strada ''Colţ'' , locuiam eu, o fată pe nume Elena, cu păr castaniu deschis şi doi ochi verzi. Aveam 17 ani. Învăţam la o şcoală care se afla în zonă de munte - la ţară. Eram o fată deşteaptă. Luam 9 şi 10 pe linie ... cu matematica o duceam cam greu - luam 7 şi 8, rareori un 9. Cu toate astea, nu am rămas niciodată repetentă. O duceam bine cu şcoala, cu familia mă înţelegeam bine, cu toate că aveam un tată vitreg, aveam şi două surori mai mici (Anca - 8 ani şi Larisa - 15 ani) şi un frate mai mare, Pedro, care ... era deja însurat şi avea soţia însărcinată în 5 luni.
Într-o zi ... să zicem ... 20 Octombrie 1993, la şcoală, în clasa mea, se mutase o nouă colegă, Clara. Era blondă, cu ochi albaştri şi toate fetele o intimidau pentru frumuseţea ei, mai puţin eu, care vorbeam frumos cu ea, dar Clara era o fată de-a dreptul ... nesuferită. Mi-am dat seama de la prima privire ce persoană este.
''Nu pot să cred că toţi băieţii se uită la ea!'' mi-am zis în sine. Până şi Anton, băiatul pe care îl plăceam încă din clasele primare, dar pentru el, eu eram doar o simplă amică. Cu toate astea, eu mereu aveam replici ca să îi dau peste bot Clarei când mă enerva.
Eu aveam un mic grupuleţ al meu, însă acesta a fost numit ''Ruşinea şcolii'', de când a venit Clara în şcoala noastră.
În timp ce, în mintea mea se derulau mii de gânduri: Anton, Clara, scoala, temele, etc. , abia observasem că ajunsesem la cantină. Mi-am umplut tava şi ne-am dus la masa mea, unde mă aşteptau Daniel, Ionuţ, Bianca şi Adelina (cu toate că Daniel şi Bianca purtau ochelari şi păreau foarte, foarte, fooooaaarte ciudaţi, eu îi iubeam pentru că erau prietenii mei şi mereu îi sfătuiam atunci când aveau nevoie de sfaturi). Trebuie să fiu corectă şi să spun că eu şi Ionuţ eram cam cei mai drăguţi din grupul nostru...Nu vă gândiţi că eram şi un cuplu...NU... El o plăcea pe Adelina.
Cum stăteam noi la masa noastră, pe lângă noi trecu Clara de mână cu Anton. ''Deja sunt un cuplu?'' mi-am spus eu.
-Pfff...ciudaţilor! a zis ea râzând sarcastic.
-Doamne! Ce cotoroanţă infernală! am zis eu în şoaptă ca să nu mă audă.
-Ai dreptate, fato! a zis Bianca.
-Da ... e cam ... cea mai bună poreclă care i se potriveşte Clarei, a aprobat Ionuţ.
--------------------------------------------------
P.S. E cam plictisitor, dar merita un vot si un comment ... pe viitor e mai interesant... Va rog...un vot si o parere, jos in comm. :*
CITEȘTI
Suflet Trădat
RomanceÎn această carte sunt prezentate poveşti de dragoste dintre cupluri care ... ajung să fie ... doar iubiri trăite în minciună! MINCIUNĂ, ÎNŞELARE, TRĂDARE, DEPENDENŢĂ ŞI ... în mică parte, IUBIRE SINCERĂ.
