De multe ori în viaţa mea m-am simţit nedorit, neadaptat în cel mai rău fel cu putinţă. Am avut o mamă care a făcut eforturi remarcabile, dar pur şi simplu n-a fost suficient. Muncea prea mult; dormea în timpul zilei pentru că stătea în picioare toată noaptea. Trish şi-a dat silinţa, dar un băiat, mai ales unul rătăcit, are nevoie de tată.
Ştiam despre Ken Scott că e un om tulburat, un arivist necizelat care nu era niciodată mulţumit sau impresionat de nimic din ce făceam.
Micul Hardin, demn de milă în încercarea lui de a- 1 impresiona pe bărba-tul impunător care urla şi se împleticea în casa noastră oribilă şi înghe-suită, ar fi fost încântat de ideea că omul ăsta rece nu e tatăl său. A r fi
oftat, şi-ar fi luat cartea de pe masă şi ar fi întrebat-o pe maică-sa când
mai trece pe aici Christian, omul ăla drăguţ care îl făcea să râdă citindu-i
pasaje din cărţi vechi.Dar Hardin Scott, omul în toată în firea care se luptă cu dependenţele şi cu furia moştenită de la netrebnicul care îi ţinuse loc de tată, e alb la faţă ca moartea. Mă simt trădat, derutat ca naiba şi extrem de mânios. N-are nicio logică. Povestea asta cu taţii schimbaţi pe care o întâlneşti în toate comediile romantice nu poate fi viaţa mea. Amintiri de mult pierdute încep să iasă la iveală.Mama, la telefon, după ce unul dintre eseurile mele fusese publicat în ziarul local:
- M ă gândeam că vrei să afli: Hardin e genial. Ca tatăl său, a spus ea, mandra.Am aruncat o privire în livingul micuţ. Bărbatul cu păr negru,
leşinat pe un scaun, cu o sticlă de whisky la picioare, nu era deloc genial.
La un dezastru, m-am gândit în vreme ce el se foia pe scaun, iar mama
închidea repede telefonul. Au fost nenumărate asemenea momente, prea
multe ca să poată fi numărate, iar eu eram prea mic şi prea prost ca să
pricep de ce Ken era atât de rece cu mine. De ce nu mă îmbrăţişa nicio-
dată aşa cum fac taţii cu fiii lor. Nu juca niciodată baseball cu mine şi nu
m-a învăţat nimic altceva decât să mă transform într-un beţiv nenorocit.
Oare toate astea au fost o pierdere de vreme? Oare Christian Vance
chiar este tatăl meu?
Camera se învârte în jurul meu şi mă uit la el, la bărbatul despre care
sc presupune că îmi e tată. Văd ceva familiar în ochii lui verzi, în forma
maxilarului. Mâinile îi tremură când îşi dă părul de pe frunte pe spate
şi atunci încremenesc, pentru că-mi dau seama că şi eu fac
CITEȘTI
After ever happy tradus in romana
RomancePe măsură ce iese la iveală un adevăr șocant despre familiile unui cuplu, cei doi îndrăgostiți descoperă că nu sunt atât de diferiți unul de celălalt. Tessa nu mai este fata dulce, simplă și bună care era când l-a cunoscut pe Hardin - la fel cum el...
