Change the Past |3|

Capitol 2 - Numărul 10

Samira

Am incercat sa ignor faptul ca nu stiam identitatea celui de-al 10-lea concurent. Oricine ar fi fost nu ma putea intrecere, la cursele de motor eram cea mai buna de pe pista. Castigurile din ultima perioada puteau confirma acest lucru. Am pierdut multe curse in primele luni când am inceput sa concurez, ma frustra enorm acest aspect. Nu si acum, când performanta mea a atins alt nivel, iar felina pe care eram cocotata a devenit cea mai buna prietena a mea. A fost cadoul meu de 18 ani, cadoul perfect as spune, chiar daca mi-a fost frica de ea la inceput. Incet, incet am prins incredere in ea si ne-am imprietenit intr-un timp foarte scurt. A stat in garaj cam o luna de zile fara sa o ating, doar o admiram zilnic, apoi intr-o zi mi-am facut curaj si m-am urcat pe ea. De atunci suntem un intreg.

Tata m-a invatat tot ce stiu, a avut intotdeauna incredere in mine, de aceea mi-a daruit o Kawasaki Ninja H2R la doar 18 ani. Are un motor extrem de puternic, iar viteza pe care o prinde te-ar putea omorî in cateva secunde. Pana la ea am condus motoare mici, care nu depaseau 180 km/h, iar printesa mea de la 18 ani e capabila sa atinga viteze de peste 400 km/h.

Nu ma plang, am avut parte de cel mai bun instructor posibil, tatal meu a fost mereu rabdator cu mine si sincera sa fiu am invatat extrem de repede, poate si pasiunea mostenita a contribuit la ceva. Nu mi-a interzis niciodata sa o folosesc, din contra, m-a incurajat intotdeauna sa fiu cea mai buna. Singura lui temere a fost sa nu ma las pacalita de adrenalina, de cursele ilegale care ma pot ucide. Relatia dintre mine si el a fost mereu una deschisa, nu i-am ascuns faptul ca concurez, dar i-am promis ca voi avea grija la fiecare cursa. Mama e cea care este mereu ingrijorata, stresata ca mi se poate intampla ceva, iar eu mereu sunt acolo sa ii explic ca sunt in pericol practic in orice secunda si ca nu pot sta inchisa in casa o viata intreaga. Odata ce m-am urcat pe motor mi se pot intampla un milion de lucruri, pot fi eu cea ucisa sau poti fi eu criminalul. Nu poti stii niciodata ce iti rezerva viitorul.

Am oprit motorul la linia de start, chiar langa individul pe care nu il cunosteam. Eram intrigata de identitatea tipului, nu ii vedeam chipul, dar exteriorul nu era atat de ascuns. Avea o geaca de piele pe el si manusi, iar analizând un pic trupul nu era deloc vreun slabanog. Parea intr-un fel masiv, iar pantalonii cargo pe care ii purta dezvaluiau niste picioare al naibii de lungi. In lumina lunii nu arata rau deloc, dar totusi nu ii puteam vedea chipul. Mai curioasa decat cum arata eram de felul in care conducea. Imi va da tipul asta batai de cap in cursa?

Ca de fiecare data o fata se posta in fata noastra fluturand o bandana. Ea era cea care dadea startul de data asta. Nu o mai vazusem, era noua pe pista si eram destul de sigura ca invatase in acelasi liceu ca si mine.

-Pregatiti?

Strigatul ei mi-a confirmat ca o cunosteam de undeva, doar ca nu imi dadeam seama de unde exact. Mi-am scuturat capul sa inlatur orice alt gand decat cel de a castiga cursa. Era prima cursa pe vara aceasta si nici nu se punea problema sa dau greș.

Cu totii am inceput sa turam motoarele, multimea din jurul nostru era in delir. Aclamari si tipete se auzeau tot mai tare, Ximena si Ryan erau in stanga mea si tipau cat ii tineau plamanii. Un zambet larg mi s-a imprimat pe buze, constienta ca ei nu il puteau vedea, dar eram extrem de fericita sa ii vad alaturi de mine. Le eram recunoscatoare pentru toata sustinerea lor si aici nu ma refer doar cea de acum. Au avut grija de mine când eu nu eram capabila nici sa imi misc un deget. Ce pot sa spun, ketamina a fost la un moment dat cea mai buna prietena a mea.

-Fiți gata! A urlat tipa din fata noastra.

Numaratoarea inversa se delura rapid, iar bandana se desprinsese deja de mana fetei. Am pornit in goana odata ce aceasta a atins asfaltul. Intr-un mod surprinzator, concurentul cu numarul 10 era in drept cu mine, noi doi plecaseram primii de la star. Nu ma asteptam, dar nu zic ca ma supara faptul ca in sfarsit am o adevarata concurenta pe pista. Cu toate astea, nu-l voi lasa sa ma intreaca.