Tot ma gandesc la ce a zis Tom, si pun mana pe telefon si îl sun... Nu pot sa cred ca am făcut asta...
T: Buna Anna! Chiar nu ma asteptam sa suni inapoi:)...
A: Sinceră sa fiu, nici eu, dar vreau sa aflu
cu vrei sa te ajut si sa scap odata de tine!
T: Deci uite, Anna. Voiam sa te rog dacă poti sa ma ajuți sa îl ucidem pe tatăl tău...
A: Tom... Cum te asept sa fac eu vreodata asa ceva? Ai inbebunit?
T: Stiu cat rau ți a făcut si cata ura porți in suflet pentru el... Măcar, te mai gândești?
A: Tom, cum te aștepți sa fac eu asta?! Da, il urăsc chiar din tot sufletul pentru tot ce mi-a făcut.... Pentru absolut tot raul pe care mi l-a făcut...Mi-a distrus viata... Stii ceva? Poate o sa ma mai gandesc...
*incheiere apel telefonic*
Cum poate sa mi ceara asa ceva? Cum putea măcar sa creadă ca eu as face asa ceva vreodata tatălui meu?! Este un monstru!
Emma's pov - :
Emma aude plânsetele necontrolate ale lui Anny din sufragerie si merge sa verifice ce s-a intamplat
E: Anna! Ce s-a întâmplat? De ce plangi?
A: Pai l-am sunat pe Tom, in legătura cu chestia de ieri. Mai exact sa l ajut cu ceva care cică ar fi "in spre binele meu"... Iar când l-am sunat mi a spus ca vrea sa l ajut sa îl ucidă pe tata....
E: Nu trebuie sa plangi! Pana la urma cu siguranța nu ai vrea sa faci asta! Este tatăl tău....
A: Oare?....
E: Anna, ce vrei sa faci?....
Pun mana din nou pe telefon si apelez acelasi număr, nr. de telefon a lui Tom...
Eram deja hotărâtă si nimeni si nimic nu mi-ar putea schimba decizia..
A: Buna Tom! M-am gândit foarte bine la tot răul pe care mi l-a făcut acest om, si cum nu am putut eu sa am o viata normal doar din cauza lui... Da, o sa te ajut. Spune eu asta cu o lacrima firava preliganduse pe obrazul meu.
T: Eram sigur ca vei spune asta! Deci uite care e planul... Eu impreuna cu mine si cu câteva ajutoare de ale mele vom da buzna cu cagule pe fata in apartamentul domnului Nixfor... Nu e un plan deloc complicat, este chiar foarte usor! Spune plin de entuziasm, Tom.
A: Sper ca nu te deranjează ca te întreb, dar ce ți-a făcut "tatăl" meu asa de grav, ca sa vrei sa îl ucizi? Spune eu foarte curioasa.
T: Îl întâlnisem odata lângă magazinul de pe strada mea. Era vânzătorul. Acesta se comportase foarte urat cu mine, a ras de fata mea, de parul meu si de felul in care ma îmbrac. Nu permit nimănui sa se comporte in felul asta cu mine...
Deodată, simt un fior pe spate... Doar pentru atât vrea sa l ucidă? Dacă o sa imi facă si mie la fel si planul asta e doar o capcana sa ma ademeneasca? Totuși nu cred ca ar face asta... Mda.. nu știu.
A: Ow, imi pare rau... Pana la urma, la ce ora ne intalnim sa punem planul in aplicare? Spun eu putin speriata.
T: La ora 2:00 dimineata vin sa te iau din fata apartamentului tău, cred ca o idee buna ar fi sa te odihnești pana atunci.
A: Ok! Pa!
T: Paa
•Incheiere apel telefonic•
Anna's pov ~ :
Sincer, Tom a început sa fie din ce in ce mai dragut cu mine... Oare, ma place?... Neah, ce sa vadă la mine?
Era ora 20:00, aveam timp 4 ore sa ma odihnesc pana la 1:30, ca la 2:00 sa fiu gata.
Ma îmbrac in niște pijamale foarte lejere, si ma trântesc destul de obosita in pat, adorm instant...
La 1:30 imi suna alarma. Ma gandesc sa ma îmbrac in ceva negru mulat. Ma strecor ca un șarpe către dulapul cu obiecte vestimentare , încercând sa nu o trezesc pe Emma.
Off... Ce norocoasa era ca poate sa doarmă cat vrea.
Se făcuse deja 2:00. Eram gata... Deshid usa, merg pe coridor, acolo nu era nimeni. Ma gandeam ca poate Tom întârzie asa ca am așteptat încă 5 minute. Deodată, văd o silueta care se apropie foarte repede de mine. De acolo, mi s-a tăiat filmul... Nu mai vedeam nimic, nu mai putea sa respir...
*secventa inspirata din ultima șoaptă, credite lui : whozary*
Ma durea tot corpul.... Ma trezesc intr o camera doar cu un pat micuț.. Gândurile mele chiar aveau dreptate, Tom doar a vrut sa ma păcălească... Cat de proasta poti sa fi Anna? Acum Emma o sa-si facă griji pentru tine... Cum scap eu de aici?
Primul gând al meu a fost sa deschid usa dar normal ca era încuiată... am încercat sa sar pe geam , doar ca abea atunci am realizat ca eram la etajul trei... Nu aveam nici o cale de scăpare...
Era o camera foarte rece, nu după mult timp, deja înghețasem... Nu stiam ce sa mai fac asa ca doar am stat pe podeaua foarte rece si am început sa plâng...
După trei ore de chin, in sfârșit se deschise usa, Era cineva familiar... stai putin... acesta nu este cumva al patrulea baiat din noaptea aia din parc? Da! El este. Cel cu parul ca a unui arici..
Fără sa spună nimic, imi trântește pe jos o tava un colț de pâine si un pahar pe jumătate umplut de apa... Ma simteam ca un câine...
Chiar dacă eram foarte înfometată nu m am atins de nimic de pe aceea tava, oricum nu ma săturăm cu o bucata de pâine si cu putin apa, dar poate imi trecea foamea.. Dar, cine stie ce porcarii se aflau in ele? Dacă erau otrăvite? Mai bine imi pun pofta in cui si nu ma mai gandesc deloc la mancare...
Foarte înfometată, nu știu in ce mod, dar intr-un sfârșit reușesc sa adorm... Pana când aud din nou cum se tranteste usa...
Era...
VA URMA!🩷
Scuzați Greșelile gramaticale, va pup!💕🫶🏻
