Change and Seduction

Prolog.

Picături fiebinţi se prelingeau uşor pe chipul meu palid, eram distrusă, atât psihic cât şi fizic. M-am ghemuit într-un colţ lăsând întunericul să mă învăluie, o parte din mine îşi dorea ca el să fie lângă mine, să mă ia în braţe şi să-mi spună cât de mult mă iubeşte dar creierul îmi spunea să-l uit, să-mi continui viaţa fără el, să învăţ să zâmbesc din nou, să fiu din nou eu cea veche. În ultimul timp m-am schimbat şi am ajuns să fiu ca persoanele pe care le urasc. Mi-am abandonat prietenii pentru popularitate, mi-am dorit să simt pericolul la intensitate maximă şi am ajuns în situaţia asta.

O mână rece pe umărul meu m-a făcut să tresar, o pereche de ochi albaştrii îi întâlnesc pe ai mei. Îi simt mâna ducându-se sub genunchii mei ridicându-mă în stilul miresei. Fiecare pas făcut accentua durerea cât şi speranţa din sufletul meu.

Atunci când am simţit contactul cu aerul cald şi mirosul aromat de vanilie mi-am dat seama că mă aflam în casa mea. M-a aşezat uşor pe canapeaua din sufragerie analizându-mi chipul cu aceeaşi ochi albaştrii, reci, fără emoţie, de care m-am îndrăgostit încă din prima zi în care i-am văzut. Mâna sa puternică îmi atinge faţa ştergându-mi lacrimile din ochii. Îi privesc faţa inexpresivă dar privirea îmi cade asupra buzelor sale rozalii, perfecte, tânjesc după ele, îmi doresc să le simt din nou gustul aşa cum le-am simţit în noaptea aceea.

Mâna sa îmi atinge bărbia făcâdu-mă să-l privesc forţat în ochi. Pentru câteva secunde, între privirile noastre se dădea o luptă între sentimente în care simţeam că pierd controlul, am mai dus lupte cu privirea dar de data asta simt cum mă consum încet, el mă consumă, cu fiecare secundă petrecută alături de el mă simt mai vulnerabilă, ştiu că nu ar putea să mă rănească fizic, dar psihic mă distruge.

- De ce? Spun simţind cum cuvintele îmi ies pe gură fără să vreau, de ce îmi faci asta? De ce te joci cu mine? De ce mă faci să sufăr? Zic simţind cum lacrimile încep să curgă din nou din ochii mei injectaţi.

Privirea lui continuă să fie inexpresivă, chiar nu înţeleg de ce se comportă aşa cu mine, dacă aş fi fost alta până acum mă ducea în patul lui. Ce sunt eu pentru el? De ce nu mă tratează aşa cum le tratează pe celelalte? Niciodată nu m-a atins aşa cum a făcut-o cu ele. Poate nu mă consideră la fel de bună, poate vrea să mă distrugă prin asta, îmi vede dorinţa din ochi şi mă răneşte respingându-mă. Am ajuns dependentă de el, este ca un drog pentru mine.

- De ce nu spui nimic? Ai idee cât de mult mă răneşti? Ai intrat în viaţa mea iar acum nu te mai pot scoate, îmi doresc să mă laşi în pace, să nu te m-ai pot vedea, de ce mă tratezi diferit faţă de celelalte? ... , spun înghiţind în sec, de ce mă comport ca un copil mic în preajma lui? Se pricepe să scoată ce-i mai rău din mine, niciodată nu mi-a plăcut să fiu slabă şi să-mi arăt slăbiciunea în faţa cuiva.

- Nu te pot trata ca pe celelalte, spune el privindu-mă în ochi, nu eşti ca ele, nu meriţi să fi rănită, ai dreptate, nu-ţi fac bine, îţi trebuie cineva care să nu te rănească, dar sunt prea egoist ca să te las să pleci, prefer să te ţin într-un glob de cristal şi să te distrug decât să fi a altuia, vreau să ai ochi doar pentru mine, să te gândeşti mereu la mine, dar în acelaş timp nu mă pot atinge de tine, eşti prea fragilă.

Cuvintele lui erau sincere, sau cel puţin aşa păreau, mă simt bine ştiind că şi el mă doreşte aşa cum îl doresc şi eu, dar mă enervează faptul că mă crede prea fragilă ca să mă poată atinge.

Îi simt din nou mâna îndepărtându-mi lacrimile. Privirea mea cade din nou asupra buzelor sale, la naiba, îmi doresc atât de mult să-l sărut, am ajuns să mă comport ca o adolescentă îndrăgostită până peste cap, ceea ce sunt, mereu am încercat să par mai matură dar el reuşeşte să scoată copilul din mine şi în acelaş timp şi demonul ce tânjeşte după plăcere maximă.

În timp ce încă îi priveam buzele perfecte, nu mi-am dat seama că s-a aşezat deasupra mea, capul său fiind pe pieptul meu, îi puteam simţii inima bătând la fel de tare ca a mea. Braţele sale îmi înconjoară talia ţinându-mă strâns, iubesc locul ăsta, mă face să mă simt protejată. Îmi plasez mâinile în părul lui ciufulit începând să mă joc cu el.

- Vreau să dorm, îmi spune continuând să mă ţină strâns în braţe, să nu pleci de lângă mine

- Nu sunt în stare de aşa ceva, de ce nu poţi să înţelegi că te iubesc şi că am nevoie de tine mai mult ca ori ce? Nu sunt aşa fragilă cum mă crezi, îi spun continuând să mă joc în părul lui perfect

- Nu te comporta ca un copil, ştii la fel de bine ca mine că nu sunt genul care să vrea o relaţie şi nu mă voi putea schimba nici măcar pentru tine, spune el cu răceală făcând ca ultima urmă de sperenţa din inima să dispară, o lacrimă mi se prelinge uşor pe obraz, de ce trebuie să fiu aşa sensibilă în preajma lui. Încerc să mă ridic dar nu reuşesc datorită lui ce încă mă ţine strâns în braţe. Privirea lui cade din nou asupra feţei mele observând lacrimile ce se preling fără oprire. Mâna sa îmi atinge din nou faţa îndepărtându-le, urăsc când îmi şterge lacrimile din ochii, mă face să cred că încă mai există speranţă.

- N-am vrut să te rănesc, spune el calm

- Atunci de ce o faci mereu? Îl întreb irascibilă privindu-l în ochi , distanţa dintre noi fiind aproape inexistentă , încă stătea deasupra mea ţinându-mă strâns la piept , dacă nu aş fi supărată pe el l-aş săruta şi probabil mi-ar răspunde dacă întradevăr mă doreşte aşa cum o fac eu .

- Eşti diferită faţă de celelalte , în mod normal aş aduce o fată în patul meu şi aş fute-o bine dar cu tine îmi este frică , nu-mi doresc să te rănesc în vreun fel , spune privindu-mă cu sinceritate , de ce mă consideră aşa , îl vreau aşa mult , de ce nu înţelege că mă răneşte respingându-mă .

- Poţi să uiţi măcar o noapte de cât de fragilă sunt şi să-mi dai ceea ce-mi doresc ? Răbufnesc enervată sperând că răspunsul său va fi afirmativ

- Nu , răspunde rece zdrobindu-mă din nou

Îmi las capul în jos înfrântă datorită lui . Îi simt mâna pe bărbia mea , iar în secunda următoare buzele mele sunt zdrobite de buzele lui formând cel mai pasional şi sălbatic sărut avut până acum . Atunci când limba lui o atinge pe a mea simt o invazie de sentimente . Îmi plasez mâinile pe faţa lui aducându-l mai aproape pe mine . Lipsa aerul nu mai conta pentru noi , amândoi ne doream asta la fel de mult şi încercam să transmitem cât mai multe sentimente prin acel sărut .

Simt cum se depărtează brusc din sărut , ochii săi reci privindu-mă , încerc să-l sărut din nou dar mă îndepărtează ridicându-se de pe canapea . Mă ridic şi eu dorind să-l urmez dar mă opreşte . Îl privesc confuză aşteptând explicaţii .

- Trebuie să plec , îmi spune rece depărtându-se de mine

- S...să p...ple...pleci ? Întreb bâlbâindu-mă , unde ? De ce ? Nu poţi pleca ! Nu mă poţi lăsa singură , nu acum când am nevoie de tine ! Ţip , lacrimile făcându-şi repede apariţia pe chipul meu palid .

- Adio Beverly , spune continuând să meargă , lăsându-mă pe mine în urmă .

M-am lăsat uşor în jos făcând contact cu podeaua rece , picături transparente încărcate de tristeţe se rostogoleau pe chipul meu . Cum mă poate lăsa după ce m-a sărutat şi i-am spus cât de mult îl iubesc , nu pot trăii fără el , nu acum când m-am ataşat prea mult şi am început să-l iubesc necondiţionat . Sunt o idioată , m-a lăsat dusă de vorbele lui şi am intrat în capcana lui , trebuia să-mi dau seama că eram doar un pion în jocul lui menit doar să-i aduc satisfacţie . Trebuia s-o ascult pe Tess atunci când mi-a spus ce fel de persoană este . Niciodată nu m-am înjosit atât de mult pentru cineva cum am făcut-o pentru el . Am fost o naivă iar acum trebuie să-mi plătesc greşala .