A new story

Silueta ...

Demarez in forta,eram pe un drum nu prea aglomerat,deci avantaj eu,nu de alta dar am decand sa mai traiesc inca ani buni.Intr-un moment de neatentie uit sa virez la dreapta si intram in boscheti plini cu tepi.

-CE FACI?tipa Damon din toti plamanii.

-Joc hora unirii,ce ti se pare ca fac?

Damon preia controlul motocicletei si reuseste sa iasa din spini.Ne oprim sa ne tragem sufletul ,la ce spaima am bagat in noi.

-Sa iti fie clar ,nu mai te las sa conduci.spune Damon tinandu-se de inima.

-CE??Nu as fi fost dristata daca nu ti-ai fi pus mainile in jurul taliei mele.

-Dar de ce sa ma tin?De mama?

-Nu ii o idee rea.spun frecandu-ma de barbie ganditoare.

-Urca.spune Damon punandu-se in spate.

-Parca nu mai ma lasi sa conduc.spun cu mainile la piept ,isr Damon coboara dupa bestia care torcea,se aproprie de mine si imi ridica barbia in asa fel incat privirile noastre sa se intersecteze.

-Voi avea mereu incredere in tine,chiar daca ne bagi in cea mai mare porcarie de pe lume,am sa am incredere in tine fiindca....la naiba....Te iubesc.o spune dintr-o suflare si ma saruta cu ardoare ,cerandu-mi permisiunea ca limbile noastre sa se lupte,si o accept.Ne despartim numai cand ramanem fara aer.

Dar privirile noastre inca sunt intersectate.

-Te iubesc ,Vanessa,si nu imi e rusine sa recunosc,din clipa in care te-am vazut mi-ai taiat respiratia.

-....

-Spune ceva ,orice,daca nu spui ni...

Dar in trag de geaca si il sarut cat de tandru pot.

-Asta ca sa taci mamai naibi.Sti ca vorbesti prea mult?.spun uitandu-ma la el ,dar vad pe cineva cunoscut ,era silueta din parcare,dar dispare si apare ca prin magie .

-Pamantul catre Vanessa,vii.spune Damon facand semn catre motor sa ma asez.

-Da ,spun zambind.

Urc pe motor .Torcea al naibi de tare,asa ca demarez in forta si ma indrept spre firma ,da, sunt ciudata dar la cate am patit astazi vreau sa ma refugiez in munca.

POV LIAM

-La dracu.Nu mai supor trebuie sa o ating,mor de dorul ei ,Alexander.

-Stiu frate ,dar ii ei mai bine fara tine.

-Alex ,o iubesc cum nu am mai iubit pe nimeni ,am sa mor de dorul ei ,am sa ma sufoc fara parfumul ei,fara zambetul ei,fara buzele ei,spun plangand la telefon,si ii inchid lui Alexander .

Sunt pe drum spre Berlin ,trebuie sa fiu departe de ea,inca nici acum nu imi vine sa cred ca am parasit-o print-un biletel.Dar cand sa urc in avion parca ceva m-ar fi oprit.

-Domnule mai doriti sa urcati .imi spune o femeie blonda care trebuie sa valideze biletul.

-Nu.spun si alerg dupa limuzina care m-a adus.

-Domnule ,nu trebuia sa placati ?

-Da ,ar fi trebuit ,dar m-am razgandit.

-Unde mergem.?

Nu ma puteam apropia de Vanessa,fiindca ia-si face mai mult rau ,asa ca am sa o protejez,am sa o urmaresc peste tot unde merge.Stiu ca am sa imi fac singur rau ,ca nu o pot atinge,nu o pot saruta,imbratisa,dar asta trebuie sa fac,iar daca am sa stau departe de ai mi-as face mai mult rau.

-La depozit.

Cand am ajuns ,am vrut sa o vad pe Vanessa chiar daca a trecut doar o zi ii simt lipsa.Ma duc la firma, dar nu ii,era ora 20:00 de obicei la 19:00 terminau programul ,iar ea statea singura peste program.M-am dus si la cabana .Apas grijuliu pe clanta ,daca inca se afla acolo,pasesc sfios inauntru.Totul era distrus ,rupt,spart,de notat sa nu o mai supar niciodata.Ma pun in genunchi si dau frau liber lacrimilor,de obicei nu plang dupa o femeie ,dar ea avea ceva special,numai daca o vedeam simteam o mie de fluturi in stomac si ma indragosteam din nou can do sarutam.Privirea imi cade peste o fotogratie in care eram noi doi,era singurul obiect care nu era spart .Dupa 2 ore in care toate amintirile cu ea mi s-au derulat in fata ochilor,am decis sa plec.Am cautat-o peste tot,la firma,acasa la ea dar nu o vedeam,la cabana,la cafeaua,era de ne gasit.

Am cautat-o neincetat timp de o luna .Am vazut-o la firma,Doamne cat de frumoasa ii,simteam ca inebunesc daca acum nu am sa o sarut.Dar am sa o veghez din umbra.

Ca prostul am sunat-o,simteam ca am sa mor daca nu ii aud vocea,pana si sarcasmul ei mi-a lipsit,simteam cat de mult am ranit-o ,a inceput sa planga cand i-am zis ca o iubesc,si chiar mi-a zis numele cu sfiala.

Este la mall cu prietenele ei Jessica si Amanda,l-am rugat pe Alexander sa vorbeasca cu ea sa ii spuna sa ma uite ,se putea citi durerea din ochii ei ,chiar daca a trecut o luna de la despartire,durerea ei era atat de mare parca era ieri.Dar nu isi lasa la iveala durerea.Ma vazut ,ma urmarit pana in parcare,am avut noroc ca nu mi-a azut chipul,ori m-ar fi omorat in bataie sau m-ar fi sarutat si apoi m-ar fi ucis.Dupa ce Alexander a vorbit cu ea,nu stiu ce au vorbit fiindca am avut treaba,s-a intalnit cu Damon.Au mers la supermarket,si nu mi-a venit sa cred ce a facut cu angajata,cand i-a spart ouale in cap ,o lacrima i-a cazut ,dar nimeni nu a mai vazut,probabil se gandea la mine.Papusa mea a vrut sa conduca motocicleta,iar Damon i-a facut pe plac,am crezut ca am sa il omor pe Damon cand si-a pus minile libidinoase in jurul taliei ei.Am urmarit-o pana in locul in care era sa se accidenteze.Am avut noroc de data aceeasta cu Damon ,daca nu remedia situatia nu mai puteam ramane ascuns si probabil m-ar fi vazut.

-Voi avea mereu incredere in tine,chiar daca ne bagi in cea mai mare porcarie de pe lume,am sa am incredere in tine fiindca....la naiba....Te iubesc.spune Damon lui Vanessa,si o saruta ,iar ea ii raspunde,in clipa urmatoare am simtit cum inima mi se sfasie,simteam tradare ,dar si fericire,ca iti traieste viata.

Privirile mele si ale Vanessei s-au intersectat,as fi vrut sa fug la ea si sa o sarut cu ardoare,dar am preferat sa plec de acolo si sa plec din viata ei pentru totdeauna de data aceeasta.Nu suport zilele fara ea ,ma sufoc fara parfumul ei,dar nu pot sa vad cum isi reface viata ,ma doare mult mai tare cand o vad in bratele altora ,sarutandu-se cu altii.Mor cand vad ca barbatii o sorb din priviri si nu sunt langa ea ,tinand-o de talie si sa le spun "Puteti privi,dar nu atinge,va fi mereu a mea".Asa ca de data aceeasta am sa imi refac si eu viata,lasand-o pe Vanessa in urma.