Va trece durerea?Oare?

58 4 0
                                    

Nu cred ca mi-a facut una ca asta.tip cat ma tin plamanii.

Dupa minute bune in care am plans dupa un porc ordinar,il sun pe Damon.

-Alo?spune Damon.

-Damon..ai putea..sa vi dupa ..mine?.spun inca plangand.

-Ce s-a intamplat?spune Damon cu o voce ragusita.

-Iti spun cand o ....sa ajungi ...aici.inchid telefonul,nu inainte sa ii trimit datele unde sa vina.

Sunt pe jos ,strang poza cu mine si cu idiotul ala,la piept.L-am iubit ,cum nu am iubit pe nimeni asa,ma mint singura inca il iubesc.De cand a intervenit in viata mea am uitat moartea parintilor mei,cand eram cu el uitam de tot ma concentram dor la noi doi.Cu cat ma gandesc mai mult la el cu atat simt o durere insuportabila.Sunt deranjata de telefonul meu care imi suna .

-Alo?

-....

-Ce ma-ta vrei ,tia mancat pisica limba.spun suspinand.

-...

-Du-te la ma-ta,daca nu vorbesti.eram prea nervoasa,ranita nu aveam chef de imbecili.

-Imi pare rau.Te iubesc.aud vocea persoanei de la capatul celalalt al firului.

-Liam?...spun oprindu-ma din plans,dar inchise telefonul.

Oare chiar a fost el ?Nu are cum?Sau da?Concluzie:vrea sa se joace cu nervii mei.

Dar gandurile imi sunt distruse de Damon care mai nu scoate usa din tatai.

-WOW..a venit apocalipsa aici.spune uitandu-se in jurul sau,totul era spart,daramat,rupt.Vine langa mine .

-Esti bine?spune uitandu-se cu ochii lui de un albastru ,jur ca te poti pierde in ei.

-Ma parasit.spun izbugnind in lacrimi.Ma ia in brate,si ma saruta parinteste pe frunte.

-Hai sa mergem?spune luandu-ma in brate tip mireasa.

Ma pune in masina grijuliu apoi intra si el.Damon este cu o mana pe volan si cu una ma tine de mana strans,se mai uita cu coada ochiului la mine si se intrista cand ma vedea ca plang.

-Am ajuns.imi spune Damon in timp ce imi deschide portiera.

-Mersi,Damon ,ai vrea sa stai cu mine ,Mimi a plecat pana la matusa Miranda.

-Da.spune Damon in timp ce imi sterge cu degetul sau mare lacrimile.

Deschid usa masiva urmata de Damon,ne punem amandoi pe canapea ,ma cuibaresc in bratele puternice ale lui Damon.

-Ce s-a intamplat?se aude voce ingrijorate a lui Damon.

-M-am trezit si ma asteptam sa il gasesc pe ala ,nici nu puteam sa ii spun numele fara sa plang,langa mine,dar in schimb gasesc un bilet prin care m-a parasit.spun de-abia stapanandu-mi lacrimile,care asteptau permisiunea mea ca sa navaleasca peste obrajii mei.

-Imi pare rau.spune Damon cu o voce trista.

Dimineata**

Se pare ca am adormit pe canapea alaturi de Damon.

-Vanessa ,eu trebuie sa plec,am treaba ,o sa fi okay?

-Da,stai linistit.

-Bine,pa.sune Damon ,sarutandu-ma pe frunte.

Am ramas singura,singurul lucru care il puteam face era sa ma incui in camera.Urc scarile din marmura,ajung in fata usii camerei mele,deschid usor usea si o incui in urma mea ,ma sprijin cu spatele de usa si incep sa plang.Credeam ca durerea va rece ,dar m-am inselat,se amplifica de fiecare data cand ma gandesc la el.Stau inchisa deja de 4 ore ,ma uit la telefon si am 20 de apeluri de la Damon,13 de la Alexander si 5 mesaje de la Mimi,stai de cand a invatat Mimi sa scrie mesaje?Ma uit peste mesajele lui Mimi.

A new storyUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum