'𝐒𝐞𝐜𝐫𝐞𝐭 𝐜𝐫𝐮𝐬𝐡 𝐨𝐧 𝐲𝐨𝐮'

1♡

... > ...

Bună, eu sunt Han Jisung am 16 ani și locuiesc cu mami, tati și fra- un prostănac. Deși este mai mare are o minte de găină și este inresponsabil.

-Ya, la ce te gândești drăgușor?
-La nimic "râd"
-Da, da "îmi ciufulește părul" Poți sta singur, nu? Sau ție frică de Bau Bau?
-Desigur! De ce? Unde te duci?
-Trebuie să mă duc să i-au un amic.

Brusc un zâmbet mic îmi apăru în colțul gurii -Amic? Care amic?

-De ce? Ce pui la cale drăgușor?
-Nu îmi poți răspunde frumos?
"Fratele meu respiră și expiră apoi vorbește" -Cu Minho hyung, mulțumit?
-Da. Vin și eu cu tine "mă ridic din pat"
-În nici un caz. Ai zis că poți sta singur
-M-am răzgândit. Nu pot. Ia-mă cu tine
-În visele tale "vrea să iasă din camera mea însă îl prind de braț" Ce drăgușor?

-Te spun lu' mami

-Ce speriat sunt "râde" pa "dă să plece iar însă îl opresc eu din nou" ce mai e?
-Te rog... Ia-mă cu tine hyung, bine?
"Îl privesc cu ochii dulci" -Așa mai merge. Așa trebuia să începi nu cu pârâtul. De acum ești mare drăgușor.

-Deci pot veni, nu?

-Mhm, du-te și schimbă-te. Te aștept în sufragerie. Nu mă lăsa să aștept mult!
-Bine hyung. Mulțumesc "zâmbesc"
-"Hyung " și "Mulțumesc" drăgușor ce pui la cale? Este ciudat - îl împing afară din cameră -Du-te și așteaptă-mă!

"Închid ușa apoi mă duc la dulap și îmi caut agitat ceva de îmbrăcat"

Cine este Minho hyung? Și de ce sunt așa agitat? Păi.. Minho hyung este prietenul fratelui meu prostănac și tot odată băiatul pe care l-am întâlnit acum 6 ani și ma ajutat într-o situație nasoală
Și de atunci eu.. "Râd" Îl simpatisez.

În urmă cu 6 ani
{Jisung avea 10 ani și deși era inteligent acesta nu se pricepea la cuvinte atunci când era o ceartă și în nici un caz la bătaie. Acesta a terminat orele și a pornit spre casă însă brusc a fost doborât la pământ de doi băieții de liceu ce începu să îl lovească fără milă}

-A.. Au.. "Respirația îi devenea tot mai greoaie" nu.. Pot.. Respira.. "Începe să plângă și să tragă de cămașa pe care o purta" Nu.. Pot.. Respira.. Mă.. Sufoc...

Trage aer în piept însă se înecă și începu să tușească, avea o tuse uscată.

-Ya, ce naiba? L-ai lovit atât de tare?
-Nu știu.. Haide să fugim "celălalt tip aprobă apoi au fugit lăsându-l singur pe săracul Jisung ce era pe jos și se chinuia să respire și să expire însă nu reușea"

-Hei "se oprește un băiat lângă el"
-Mă.. Sufoc.. "Plângea în hohote"
-Te sufoci? "Își dă ghiozdanul jos din spate și scoate o pungă în care își avea prânzul, scoate mâncarea apoi duce repede punga la gura băiatului"

-Poftim
-N.. Nu.. Pot.. Expira...
-Haide, ai încredere. Respiră în pungă.
-B.. Bine

"I-a repede punga și începe să respire și să expire în acea pungă și într-adevăr la ajutat însă nu era suficient"

-Încă.. Nu.. Pot.. Expira..
-Ai astm?
-D.. Da...
-Atunci nu ai un aparat sau un spray?
-Ba.. Da.. În.. Ghiozdan..
-Ghiozdan? "Se uită prin jur și observă lângă Han un rusac galben. Îl i-a grăbit și scoate un spray din el apoi il dă lui Han" Poftim, sper că te va ajuta!

Han i-a repede spray ul, îl folosește și după nici câteva secunde acesta își face efectul și respirația îi reveni la normal.

-Mulțumesc..
-Nu ai pentru ce "îl ridică" Ești bine?
-Mhm.. Mult mai bine, datorită ți-e.
-Mă bucur. Vine cineva după tine?
-Nu, voi lua microbuzul până acasă.
-Mai bine, nu. În microbuz va miroși la închis sau la transpirație și plus că va fi aglomerat. Îți va provoca o altă criză.
-Atunci.. Îmi voi suna fratele..
"Își scoate telefonul și își sună fratele"

"Prostănacul"
-Drăgușor de ce nu ești încă acasă?
-Hyung.. Eu.. Am avut o criză și-
-CE? UNDE EȘTI? VIN ACUM!
-Aish.. Nu mai tipa prostăna- "îi fu luat telefonul de băiatul ce la ajutat"

-Bună, sunt Lee Minho student în primul an la Universitatea de info. Fratele tău a făcut o criză dar acum e-
-Lee Minho hyung? Ce dracu cauți cu fratele meu mai mic? Și unde sunteți?

-Huh? "I-a telefonul de la ureche" prostănacul? "Râde" Chan, tu ești fratele acestui puști, ce ușurare. Mișcă-ți fundul aici și condu-ți fratele acasă
-Aș face asta dacă mi-ai zice adresa...
-Oh, suntem pe strada îngustă de lângă școala de lângă liceul nostru, vino!

Închide apoi îi înapoiază telefonul lui Jisung -Îl cunoști pe fratele meu?
-Firește. Suntem prietenii. Dar tu?
-E.. Eu?
-Cum te numești puștiule?

-Han Jisung.. "își spune timid numele"
-Eu sunt Lee Minho.
-Lee Minho?! "Repetă"
-Mhm. Apropo Jisung îmi place cum ți-ai trecut fratele în telefon "râde"

-A.. Aa "se bâlbâie"
-Ești bine? "Îl atinge pe frunte"
-Da.. "Își atinge fruntea în locul unde la atins Minho și începe să zâmbească"
-Sigur ești bine puștiule?
-Da.. Dar s-ar putea să fac o altă criză..
-Hm? Parcă erai bine "spune îngrijorat"

-Sunt.. Dar.. Stai atât de aproape de mine.. Mă faci să roșesc
-Să rosești? Ești doar un copil, puștiule.
-E.. eu-
-HAN JISUNG, TE VOI SALVA "aleargă Chan spre ei cu o pungă de pastile"

-A apărut prostănacul într-un sfârșit..