Capitolul 12.

497 15 0
                                    

Niah

După ce bărbatul pleacă, Zender mă trage după el într-o cameră goală.
Fără să ne vadă nimeni. E un birou.

— Ce căutăm aici? Întreb debusolată.

Zender îmi dă drumul și se îndreaptă spre un teanc de hârtii, eu rămânând cu întrebarea în aer.
El începe să caute ceva, ceva important pentru el.
Mă gândesc dacă să îl mai întreb odată ce facem aici, nu mi se pare un loc primitor.
După două minute, în care eu m-am gândit, Zender mă apucă de mână și mă trage afară din cameră.
Se pare că nu ne-a observat nimeni când am intrat și nimeni când am ieșit.
Într-un final ieșim afară din vilă și ne îndreptăm spre mașină. El își scoate telefonul și se pare că sună pe cineva. Nu pot auzii nimic deoarece eu sunt în mașină deja și el înafara ei.
Mai aștept vreo trei minute și din vilă iese un băiat, băiatul care era aici când am sosit.
Ajunge la Zender, își spun ceva fiecare și după băiatul vine spre mașină. Nu înțeleg ce se întâmplă.
Băiatul urcă în mașină și pornește motorul, eu panicată deja încerc să cobor dar observ că portierele sunt încuiate. Ce mă fac eu acum?
Când dau să spun ceva, telefonul îmi bâzâie. Un mesaj de la el.

Zender— el e un amic de al meu, te va duce acasă. Eu mă întorc mai încolo, am niște chestii de rezolvat. Discutăm când ajung.

Am atâtea înjurături să îi dau dar prefer să mă abțin. Măcar eu să fiu o doamnă dacă el nu a fost domn.

Mă întorc și îl privesc pe băiat, pare serios și atent la drum. Asta îmi dă șansa să îl observ mai bine, e blond cu ochii căprui și are un tatuaj cu un nume de fată. Alessandra.
Frumos nume dar tot al meu îmi place mai mult. Nu știu dacă ar trebuii să zic ceva sau să tac, dar aleg să tac, seara asta a fost ciudată.
Mă întorc cu privirea spre geam, mă uit atentă la drum și pot vedea ca nu prea mai circulă mașini, mă uit la ceas și văd că este destul de târziu, mi se pare ciudat deoarece nu era târziu când am plecat. Când a trecut așa repede timpul?

Peste zece minute ajungem în fața casei mele. Cobor și mă îndrept spre ușa. Nici măcar nu m-am uitat în spate, nu mai am chef de nimic.
Întru în living și îmi arunc pantofii, după care rochia, rămânând doar în lenjerie intimă.
Mă duc sus la etaj și întru în baie, vreau sa fac un duș și după să mă culc. Intru sub jetul de apă fierbinte și îl lăs să mă calmeze. Peste trei minute ies din baie acoperită doar cu un prosop, mă îndrept spre dulap și îmi iau o rochie de seară albă din dantelă care îmi ajunge până la fund, după îmi iau o pereche de chiloți albi și mă arunc în pat.
Vreau doar să adorm, să mă duc în lumea viselor, acolo unde este liniște și nu e suferință, acolo unde ar fi trebuit să merg de mult.

Zender

Îmi termin treaba pe care am avut-o de făcut și îl sun pe Erik să mă asigur că a dus-o pe Niah înapoi acasă. Ies din vilă pătat de sânge pe cămașă. Un măcel într-o vilă nu e ușor de făcut. L-am trimis pe Erik cu mașina mea, el mi-a lăsat-o pe a lui. Nu îmi place să las pe alt cineva să-mi conducă mașină dar dacă știu că Niah o să fie în siguranță, o și vând.
Mă urc la volan și încep să mă îndrept spre casa ei. Vreau să o știu în siguranță, am de gând să rămân în seara asta cu ea, vreau să mă revanșez pentru seara asta nereușită.

Peste douăzeci de minute ajung la ea, întru în casă și mă îndrept spre dormitorul ei.
Întru în cameră și o văd cum doarme cu telefonul în mâna. Mă apropii de ea și mă așez pe marginea patului. Îi dau la o parte pătura care o acoperă și o imagine de perfecțiune îmi apare în fața.
Este îmbrăcată într-o rochie de noapte subțire și scurtă, doar în chiloți fără sutien. Îi apuc un sfârc prin rochie și observ cum își arcuiește spatele, așa că decid să îi apuc un sân în mâna liberă și să îl strâng. Începe să se trezească și încearcă să se ridice dar mă apăs pe pieptul ei determinând-o să stea nemișcată.

— Ce naiba crezi că faci!?

Mă uit la ea și văd că este roșie la față, mă gândesc acum, oare cât de udă este? Aflăm imediat.

Încearcă să-și elibereze sânul dar reușește doar să mă excite mai mult.

O să fie o seară lungă.

A lui, doar a lui. || FINALIZATĂ ||Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum