𝙈𝙖𝙛𝙞𝙖𝙨 𝙇𝙞𝙩𝙩𝙡𝙚 𝘽𝙖𝙡𝙡𝙚𝙧𝙞𝙣𝙖

Capitol 27.

𝐃𝐮𝐩ă 𝟗 𝐥𝐮𝐧𝐢

Aceste luni au trecut foarte greu, mi-a fost foarte greu cu toată. Stau în fața oglinzi cu mâinile pe burta mea, mângâind o, pot naște în orice moment de acum.

Copilul meu abia aștept să fi pe lume.

Nu am putut să fac avor mi-a trecut prin cap să o fac, să rup orice m-ar lega de el voiam să rup orice legătură cu el. Să-l scot definitiv din viața mea să uit.

Dar nu am putut.
Copilul ăsta nu a avut niciodată.
Avea dreptul să vină pe acesta lumea.
Îl voi crește singură nu am nevoie de el.
Să fie fericit cu cine vroia.

Îmi voi crește băiețelul singură, așa cum voi putea. Deodată am simți niște dureri prins burtă, care deveneau din ce în ce mai dureroase.

Când m-am uitat în jos văzusem un lichid, oh nu! Asta înseamnă că mi s-a rupt apa. Mă țineam de burtă și am încercat să fac câțiva pași, m-am apropiat de ușă dormitorul ținându-mă de ea ca apoi să o strig pe sora mea.

- Andreea vino repede.

Doare în câteva secunde o văd pe acesta cum vine alergând câte mine, ne știind ce se întâmplă.

O văd pe aceasta că apare în camera speriata.

- Ce s a întâmplat?

-  Cred că nasc, haide sa mergem la spital.

Aceasta m-a luat de mână a luat geanta ce era pregătită cu lucruri de bebeluș, și am ieșit afară, ne-am urcat în mașină iar aceasta a mers către spital, cat de repede a putut eu tot țipam în spate, durerile pe care le aveam mă dureau îngrozitor.

Ajunse la spital niște asistente m-au pus pe o targă și m-au dus într-un salon unde venise un doctor.

Eram pregătită să nasc.

Doctorul mă pregătise de naștere, lansat mine era sora mea care mă ținea de mână.

- Haide împinge. A spus doctorul.

Am împins cu toată puterea mea simțeam cum mă rupeam toată mă durea tot, simțeam cum ceva se rupea în mine.

Să te ia naiba Min.

Țipam eu în timp ce împingeam eram toată transpirată, de abia mai aveam glas. Când am auzit un plâns de ochii atunci am răsuflat ușurată lăsându-mi capul pe spate.

Doctorul a pus o păturică albă în jurul micuțului ca apoi să mi-l dea în brațe, era atât de frumos și mic că îmi era și frică să-l țin în brațe.

- Cum o să-l numiți pe băiatul dumneavoastră? Întreabă doctorul.

Mă gândisem la o mulțime de nume, dar nici unul nu-mi plăcea voia ceva cu o semnificație ceva să să însemne ceva, acest copil e un miracol în viața mea.

- Ares! Il voi numi Min Moon Ares.

- Un nume foarte deosebit. Spune acesta.