După o crimă destul de ciudată pentru Tom,el se simte bine.Bill a fost puțin neconvins de ce a spus el aseară.
Bill: Bună dimineața! Tom: Hey! Bill: Ai auzit de noua crimă? Tom: Nu. Bill: S-a întâmplat aseară... Tom: Serios? Bill: Da... Tom: Nasol! Bill: Nush,dar crimele mereu apar doar când mergi tu la lucru... Tom: Așa...și? Bill: Te cam suspectez... Tom: Pe bune... Bill: Uite nu te supăra... Tom: Cum să nu mă supar când fratele meu mă suspectează de crimă... Bill: Nu a fost cu intenție doar că am motivele mele să te suspectez... Tom: Da ce motive,că eu când merg să muncesc pentru noi se întâmplă crime... Bill: Poate am greșit... Tom: Ai greșit mult... Bill: Scuze,nu voi mai spune asta!
Cei doi se îmbrățișează.
Bill: Și ce o să faci azi? Tom: Nu știu... Bill: Eu am să merg cu băieții pe afară Tom: E deacord iubita ta? Bill: Care iubită... Tom: Păi... Bill: Ne-am despărțit... Tom: Vai,de ce? Bill: Pur și simplu a zis că nu mai simte nimic pentru mine... Tom: Dă-o drq! Bill: Ai dreptate! Tom: Știu,așa sunt fetele! Bill: Nu știu,poate există și fete bune! Tom: Mă îndoiesc,dar tu speră! Bill: Dar tu niciodată nu ai avut o relație. Tom: Mda și ce! Bill: Nimic! Tom: Ok. Bill: Hai că mă așteaptă băieții! Tom: Pa! Bill: Pa!
Și Tom rămâne singur ceva vreme până îi sună telefonul.Era un număr privat.
Tom: Alo? X: Bună! Tom: Salut... X: Am putea ieșii azi să ne cunoaștem puțin mai bine! Tom: Dar cine este la telefon? X: Persoana pe care nu o suporți(începe să râdă încet). Tom: Rebecca?(zâmbește acesta) Rebecca: Repede ți-ai dat seama! Tom: Păi dacă ai adus vorba de persoana pe care nu o suport!(râde) Rebecca: Mda,te-am întrebat ceva. Tom: Ce?(acesta știa ce) Rebecca: Dacă am putea ieșii azi... Tom: Nu știu... Rebecca: Aș vrea să ne înțelegem mai bine,este important. Tom: Mda ai dreptate,mai ales pentru crimele care trebuie să le facem împreună. Rebecca: Deci...ieșim? Tom: Da! Rebecca: Super! Ne vedem în 20 de minune în centru. Tom: Ok Rebecca: Pa dreduleț! Tom: Ce...
Acesta nu a apucat să zică ceva că fata a închis apelul.El s-a pregătit și a plecat.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
A mers ceva până în centru.Când a ajuns Rebecca deja îl aștepta acolo.Era îmbrăcată destul de confortabil.Nu era o fată chiar așa elegantă mereu.
Tom:Bună! Rebecca: Mă gândeam că am venit degeaba. Tom: De ce? Rebecca: Ai întârziat cam 15 minute(această își dă ochii peste cap) Tom: Eh,uite că am venit. Rebecca: Mda observ,adică am și eu ochi... Tom: Tu mereu vrei să te cerți cu cineva sau mi se pare... Rebecca: Nu vreau să mă cert cu nimeni,dar câte o dată gândesc cu voce tare,scuze! Tom: E ok! Rebecca: Șii,cum e viața ta? Tom: Putea fi și mai bună! Rebecca: Mda și la mine la fel! Tom: Mă îndoiesc! Rebecca: Și cum este cu familia ta? Tom: ... Rebecca: Am spus ceva greșit?(aceasta începe să se simtă prost când îl vede pe Tom că s-a schimbat la față) Tom: Părinți mei au murit... Rebecca: Oh... Tom: ... Rebecca: Nu trebuia să aduc subiectul ăsta în discuție... Tom: E ok! Rebecca: Sper... Tom: Îl am pe fratele meu,ne înțelegem destul de bine,îl iubesc și încerc să-l protejez... Rebecca: Ce drăguț... Tom: Pentru tine! Rebecca: Da,pentru mine este! Tom: Oare îți pot schimba părerea? Rebecca: Nu prea cred,odată ce cred asta nu mă schimb. Tom: Ok,am înțeles. Rebecca: Da mi-aș dorii și eu să am o relație așa bună cu fratele meu,adică el nu ține la mine,pur și simplu mă urăște... Tom: De ce? Rebecca: Crede că sunt o greșeală...că nu trebuia să mă nasc,că am stricat totul...(încep să curgă lacrimi pe fața fetei) Tom: Ești ok? Rebecca: Da...da sunt ok (aceasta începe să-și șteargă lacrimile repede) Tom: Nu te ascunde,e ok să plângi câte o dată... Rebecca: Mda...
Tom se apropie de ea și o îmbrățișează.Nu știe de ce,dar a vrut să facă asta.Știe cât este de greu să fii singur cu emoțiile tale fără ca nimeni să te sprijine,să-ți ofere timpul lui.
Tom: Sunt sigur că totul o să fie bine! Mă asculți! Nu mai te gândi la oamenii care nu au nimic să-ți ofere bun... Rebecca: Mulțumesc,mulțumesc pentru sprijin...nu te credeam așa... Tom: Aparențele înșeală... Rebecca: Da,mereu... Tom: Trebuie să plec,ne auzim. Rebecca: Bine... Tom: Pa și dacă te întâlnești cu fratele tău săi spui că el este o greșeală(acesta zâmbește) Rebecca: Așa voi face!
Tom pe drum se gândea la Rebecca.Se gândea că nu numai el este nefericit,există multe persoane cu același lucru.Totuși acum simțea o empatie pentru Rebecca,chiar dacă o considera ceva neimportant pentru el în trecut.Mergând cu aceste gânduri dă peste Georg.
Georg: Salut frate! Tom: Hey! Georg: Ce faci pe aici? Te-ai gândit să ieși pe la o plimbare?
Tom nu a vrut să-i spună că a fost cu Rebecca din simplu fapt că acesta ar începe să râdă de el.
Tom: Da m-am plimbat pe aici,e destul de plictisitor. Georg: Știu,mai ales când ești singur! Tom: Mda... Gerog: Și mâine e ziua lui fratetu? Tom: Da! Georg: Îi faci o surpriză ceva? Tom: Bă i-am cumpărat un cadou și cred că o să-i iau un tort. Georg: Ce tare! Mă bucur că ai grijă de el! Tom: Mereu o să am! Georg: Îmi dau seama! Tom: El este singurul care mi-a mai rămas! Georg: Te admir pe bune! Tom: Mulțumesc! Georg: Poate trec și eu mâine pe la voi! Să fim mai mulți! Tom: Bună idee! Georg: Poate ai putea să o chemi și pe...ști tu! Tom: Pe cine? Georg: Pe Rebecca. Tom: Nu știu ce să zic... Georg: Hai va fi distractiv! Tom: Ok...vedem Georg: Perfect! Tom: Dar văd că ești bucuros că o chem! Georg: Da,practic acum toți suntem o echipă! Tom: Mda! Georg: Hai ne auzim mâine! Pa! Tom: Pa!
Și se îndepărtează unul de celălalt.
Sper că nu v-am făcut să așteptați mult! Azi mi-am găsit timp să scriu un nou capitol! Sper să nu fie greșeli în el!🥲 Totuși am vrut să vă întreb dacă să fac o carte cu tematică de Crăciun,chiar dacă nu am atâta timp aș vrea totuși să încerc să lucrez la două cărți,chiar dacă nu postez în fiecare zi. Vă pwp și sper să vă placă acest capitol!💗
