Fluturi

Gandaceii enervanti

Toate ati trecut prin asta. Si daca nu ati trecut, imi doresc din tot sufletul sa nu o faceti.

Am iubit atat de mult incat am uitat cum e sa simti si altceva. Inca iubesc, dar acum e diferit. Regret faptul ca iubesc. Ajungi in momentul in care simti ca nu o sa mai treaca. Ajungi in momentul in care simti ca nimic nu mai are rost, absolut nimic. Uneori iubesti atat de mult, cu atata pasiune si cu atatea lacrimi, incat timpul trece pe langa tine si te lasa intr-o lume goala, in care existi doar tu, fara ca macar sa iti dai seama. Faci toate lucrurile pe care le faceai in mod normal, doar ca totul e diferit. E paradoxal: timpul trece extraordinar de repede, dar in acelasi timp, inauntrul tau e slow motion. Nu ai cum sa explici sentimentul, de fapt nu am cum sa explic nimic din ce am trait si din ce traiesc, pentru ca tot ce simt...simt. Si din cate stiu eu, sentimentele sunt niste fenomene destul de greu de descris in cuvinte. Mie imi place sa ma gandesc ca sunt niste gandacei enervanti care isi fac de lucru prin sufletelul tau. Pot fi fluturi frumosi, colorati, cu aripi mari si pufoase, sau niste paianjeni parosi, scarbosi, cu picioare d-alea lungi.

In mine s-a intamplat ceva foarte ciudat. Fluturii mei s-au transformat in paianjeni peste noapte. Nu stiu de ce au facut ei asta, de ce nu le-a mai placut viata lor de fluturasi.

Probabil ca am gresit in ziua in care am spus cuvantul ala din doua litere, cuvantul ala care schimba totul intr-o secunda. Probabil ca am acceptat prea repede, l-am acceptat. Dar acum ca stau si ma gandesc, daca as fi acceptat mai tarziu, lucrurile ar fi stat la fel, singura diferenta ar fi fost ca tot ce simt acum, as fi simtit saptamana viitoare.

L-am acceptat cu totul, din prima! Eram convinsa ca asta era cea mai buna alegere si ca era cel mai bun lucru care mi se putea intampla.

Asa ne inselam noi. Ajungem sa facem atatea lucruri, doar ca sa ajungem la neant. Pentru ca asta sunt eu acum, neant. Zero. E ca atunci cand visezi ca esti intr-un loc necunoscut si nu intelegi ce cauti acolo.

Doamne, iar eu sunt o tampita! Stiu ca nu ar trebui sa stau in "locul" asta, dar nu pot sa plec. Pur si simplu nu pot. E groaznic!

In fine, in randurile urmatoare am de gand sa povestesc tot ce este de povestit despre fluturii mei si despre cum si-au luat ei zborul catre necunoscut.