Things can be better

I

Unii devoratori ai morții au rămas pentru a lupta alături de lordul întunecat,iar alții au fugit mâncând pământul bazându-se și sperând în sinea lor că alesul Harry Potter îl va nimici pe Voldemort,cum ar fi familia Malfoy.Aceștia s-au refugiat în propria lor casă încercând să stea departe de tot ce are de a face cu ministrul magiei sau orice i-ar fi putut pune în pericol omorându-i sau chiar trimițându-i în Azkaban.

Lucrurile au fost tăcute Draco s-a închis în camera lui simțindu-se teribil după toate cele întâmplate,războiul l-a afectat cel mai mult,iar faptul că a făcut toate acele task uri și s-a comportat oribil nu-l ajuta prea mult să treacă peste.Mama lui Narcissa Malfoy,nu a vrut să se bage în sufletul lui cu toate că după ce Draco a primit semnul întunecat și-a dat seama că nu a fost o mamă prezentă în viața lui și a regretat și și-a spus că va schimba asta,dar încet.Nu l-a forțat pe Draco să vorbească cu ea sau să iasă din camera lui,dar nici nu l-a ignorat complet cum ar fi făcut în alte dăți.Însă a încercat să îi arate lui Draco că îi pasă prin anumite vorbe cum ar fi...

Narcissa a bătut la ușa fiului său,dar nu a auzit nimic.Era ora cinei,iar femeia nu l-a văzut toată ziua,dar până la urmă la ce se aștepta?Băiatul nu își face aproape deloc simțită prezența.

-Draco masa este gata!

-Nu mi-e foame!i-a răspuns el.femeia a oftat

-Draco uite...știu că nu vrei să mănânci și nu te simți deloc bine.Habar nu am prin ce treci,dar trebuie să mănânci ca să rămâi în viață.Te rog,măcar o singură masă.însă Draco nu a răspuns,așa ca a oftat și s-a întors pe călcâie mergând ușor spre bucătarie,după un mic timp a auzit ușa deschizându-se,s-a oprit pentru un moment și a zâmbit întorcându-se pentru a-l vedea pe Draco care închidea ușa,apoi s-a întors și a început sa meargă iar,pentru că totuși a spus că nu va forța lucrurile.

După acest eveniment Narcissa a selectat niște ore fixe la care să bată la ușa lui Draco la început îl anunța că masa este gata,dar după puțin timp Draco s-a obișnuit cu orele și știa de ce mama lui bătea la ușă,ea a înțeles că el știe așa că doar bătea în ușă fără să mai vorbească.

Narcissa știa că o să dureze până când va putea să se aproprie de Draco,dar cu toate acestea era neliniștită pentru că poate nu va avea succes și normal că era speriată pentru Draco,nu știa ce se întâmplă cu el,dar faptul că îl vedea odată pe zi la masă o mai liniștea.Băiatul era și așa slab,dar parcă slăbise și mai tare,iar de fiecare dată avea ochii roșii de la plâns.Pentru o mamă durea să își vadă copilul în halul său,și așa Draco nu o ducea deloc bine nici înainte.

Lucius Malfoy a rămas ca întotdeauna cu aceleasi principii,dar cu toții știm că era speriat pentru Draco când a început să îi urmeze ordinele lordului întunecat.Cu toate acestea faptul că a fugit în loc să stea să lupte pentru a își proteja familia îl făcea să se simtă mai bine.Nu l-a văzut foarte mult pe fiul său,dar a fost destul de preocupat ca nici el sau familia lui să ajungă în Azkaban.Știa prea bine că mama lui Draco,Narcissa vrea să fie o mamă mai bună și mai prezentă,deci lui nu-i prea păsa ce face Draco.L-a văzut de câteva ori la masă și l-a întrebat dacă e bine,dar el mereu spunea că da si treceau mai departe.Lucius nu era prea dornic să vorbească oricum așa că nu se prea chinuia.

Draco era închis în camera lui,avusese un coșmar și nu știa ce să facă,stătea și tremura de ceva timp,înainte ca Dobby să moară acesta deseori stătea cu Draco și îl ajuta mai ales cu coșmarurile,îl lăsa pe Draco să-l îmbrățișeze până adormea și uneori stătea în brațele lui până dimineață chiar dacă știa că va trebui să se pedepsească pentru asta,mai ales daca Lucius află.Draco mai avusese coșmaruri normal,iar Dobby nu mai era...dar acum după război acestea erau mult mai rele.Avea coșmaruri despre lordul întunecat,semnul de pe mână,familia lui mai ales mătușa lui,Bellatrix despre care nu mai auzise nimic,sperând că a omorât-o Granger sau ceva.Dobby i-a spus de câteva ori ce să facă atunci când el nu va mai fi,pentru că înainte să meargă să-l salveze pe Harry Potter de mătușa lui Draco,a stat cu Draco și i-a pus că s-ar putea să fie ultima dată când se vor vedea.Dobby i-a spus că o să vină până mâine la prânz,dar dacă nu vine...înseamnă că nu mai e.Draco a plâns mult în ziua aceea,și în ziua de după când Dobby nu s-a mai întors.Însă Dobby l-a pregătit puțin câte puțin,i-a spus ca atunci când are un coșmar să se ridice și să se plimbe,să bea și să mănânce,să aprindă lumina sau să respire.Totuși pe Draco nu-l ajutau toate astea acum,fiindcă era închis în cameră de atât de mult timp,iar singurele dăți când ieșea era pentru masă sau să meargă la baie,cu toate acestea încerca să o facă cât mai puțin.Își trase perdelele pentru că așa se simțea cel mai în siguranță nevăzut.Nu știa când e zi,noapte sau cât e ceasul.Totuși se orienta cum putea după bătăile în ușă ale mamei sale.Bătea de 3 ori,odată pentru mic dejun,odată pentru prânz și odată pentru cină,iar acestea erau la ore fixe.Draco luase cina seara trecută,și dormise,mama sa încă nu bătuse pentru micul dejun așa că băiatul își asuma ca era încă destul de devreme.Se simțea asfixiat în cameră,dar nu era destul de puternic să deschidă ferestrele însă a decis cu tot ce putea să se ridice în ciuda tremuratului.Era să cadă,la cât stătea credea și el,punea câte un picior în fața ceilulalt încercând să nu se dezechilibrise.După un scurt timp era sigur că nu o să cadă în cap așa că a mers spre ușă,a descuiat-o și a ieșit.Avea nevoie de asta,după coșmar,plimbarea era cea pe care nu o încercase.A ales să se plimbe prin curtea cu flori,da știu grădina familiei Malfoy părea doar un labirint verde stupid,dar Draco știa o parte pe care o numea doar a lui.Și arăta cam așa...

Când Draco a ajuns la lacul din a doua poză s-a oprit,a stat jos si a inspirat mirosul care îl liniștea,iar pentru un moment s-a simțit în siguranță.În acel loc...coșmarul era departe și nu-l putea atinge.Draco se simțea mai bine afară la aer,a stat atât de mult închis înăuntru încât simțea că avea să leșine și știa că,camera lui era un dezastru și avea la un moment dat să tragă draperiile și să se uite,dar nu azi,în niciun caz acum.A stat cu ochii închiși un timp până când i-a fost mai bine.