Capitolul 12 "Josh"

146 10 0
                                    

    Din cauza mea a plecat, din cauza că am vrut să mă răzbun pe ea, care nu mi-a făcut niciodată nimic.
    Chiar țin la ea, iar eu, eu ca ultimul dobitoc, mi-am bătut joc de ea.
Trebuie să aflu unde a plecat, trebuie să-mi cer scuze.

    După ce a murit mama, n-am  mai crezut în iubire, dar Ava, Ava a fost cea care m-a făcut să înțeleg că a iubi nu înseamnă doar afecțiune, ci încredere, iar eu tocmai ce pierdusem încrederea ei. 
    Nu știu cum să dau de ea, trebuie să mă ajute cineva, așa că decid să îl sun pe vărul meu. Vărul meu, Marcus, a studiat la facultatea Massachusetts Institute of Technology (MIT).
   El se pricepe la locații și alte cacaturi , tot ce vreau este să știu unde e Ava în momentul actual.

  Înainte să pun mâna pe telefon, văd o scrisoare pe jos, mă aplec și o iau. Ava mi-a lăsat-o înainte să plece.
  Asta făcea ea pe peluza mea.

   O iau și stomacul mi se strânge, iar inima imi este frânge.
   Plâng, nu am mai plâns de la înmormântarea mamei. Tatăl ei a bătut-o, fix înainte să-mi aducă mie scrisoarea, iar eu pur și simplu nu am știut.
   Dacă știam, nenorocitul ala nu mai era în viață.

    Nici nu ma mai imbrac ,o iau spre casa lui Ava cu pasi rapizi, intru pe usa ,mai bine spus rup usa .
   Taxo doarme pe canapea ,ma reped spre el si il apuc de guler ,se trezește da n are ce sa mai facă .
   Ii fut un pumn cu atat putere în cat simt si eu durere oarecum.

   -Daca te mai atingi o singura data de Ava te omor cu mâinile mele ,ai înțeles? 
 
     Nici nu I dau timp sa mi raspunda ca ii mai fut una si inca una pana cand cred eu ca e deajuns . Nu l vreau mort , nu acum .
    
    Il las pe jos și ma reped spre masina, pornesc motorul și ma duc sa o caut pe Ava .
  E mica ,nu ar fi putut sa fuga asa departe .

   Fata aia nu știe sa si poarte singura de grija ,daca o găsește cineva singura pe drum și ii face ceva nu mi as ierta o.
   Nu mai gandu ca Ava ar pati ceva ma face sa turbez ,mai ales sa stiu ca din cauza mea a plecat .
   Dacă nu eram eu si planu meu stupid de răzbunare as fii fost împreună cu ea  acum .
  Nici nu mi pasa de regulie de circulație, merg cu 100 la ora , trec pe diferite străduțe da nu o vad nicăieri.

     Nu mai am răbdare, scot telefonul și îl apelez pe Marcus.

- Ce faci?
- Dormeam, ce să fac la ora asta?
- Bine, știi ceva? Puțin mă interesează, acum mișcă-ti fundu la calculator și caută-mi și mie pe cineva.
- Este necesar acum?
- Da, Marcus, este necesar.

Niciodată nu îi zic pe nume, doar dacă sunt nervos, și el știe că dacă îi folosesc numele nu este de bine.

- Bine, bine. Dă-mi un număr de telefon.
- 07 49 ******.
- Caută la aeroport, acolo este persoana pe care o cauți, și să fiu naibii, este chiar foarte frumoasă.
- Marcus, mai bine taci dracu' dacă nu ai de gând să te alegi fără un ochii.
- Aha, pa.
- Pa.
  
      Eu nu înțeleg cum a ajuns ea la aeroport în așa puțin timp. Are 1.60, cât de rapidă să fie?
    Poate a stat la ocazie, dar nu cred că Ava ar fi în stare.
   Calc pedala de accelerație și scurtez drumul cu cel puțin 30 de minute.
Intru rapid în aeroport. Arăt ca un ciudat, am pantaloni de pijamale gri și un maieu alb pe care l-am tras repede pe mine  înainte să plec.

    Nici nu mă interesează că toți se holbează, alerg spre casa de bilete și mă opresc la prima pe care o văd .

-Bună, da, ați văzut o fată scundă, 1.60, păr brunet, lung și ochii albaștri?
-Domnule, am văzut 100 de fete astfel astăzi.

La dracu', încerc să-mi imaginez cum era îmbrăcată... Aaa, gata.

-Era într-o rochie neagră, lungă, cu decolteu.

Fetei  îi strălucesc ochii.

-Aa, domnișoara Ava, da, am văzut-o.
-Ce fel de bilet a luat, locația mai exact? -Domnule, este confidențial, nu vă pot oferi aceste informații.

Secretul Iubirii Mele Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum