Capitolul 4

14 1 2
                                    

Logan POV

- Inainte sa incepem, vreau sa iti spun ca trebuie sa fi foarte atent. Demonii sunt fiinte inselatoare. Sa nu te lasi constrans de ei, a spus Amy.

- Ok! am spus eu hotarat.

- Incep.

Amy a inceput sa recite niste cuvinte in limba latina. In jurul nostru s-a format o pentagrama rosie. E atat de frustrant. Ar trebui sa raman calm si logic altfel--

- Tu esti de vina, s-a auzit o voce .

- Poftim?

- Daca nu erai tu, poate mai era in viata, a rasunat din nou vocea.

- Cine esti? am spus eu putin iritat.

- Ghiceste! Ha ha.

- La dracu'! Unde esti?

Era intuneric. M-am uitat in stanga si in dreapta, insa nu vedeam nimic. Dintr-o data au inceput sa se aprinda lumini albe, ca si fumul, in fata mea, creand o poteca. Mi-am luat inima in dinti si am inceput sa merg spre directia luminata pana am ajuns la un scaun intors cu spatele spre mine.

- Bine ai venit, s-a auzit din nou acea voce de mai devreme, aceasta venind dinspre scaun.
- Cine esti?
- Nu ma recunosti?
- Ce vrei sa spui? Nu am de unde sa te cunosc. Asa ca zi-mi dracu cine esti!
In fata mea a aparut un baiat ce si-a asezat mana pe umarul meu. Avea un zambet sadic pe fata. Ochii ii straluceau,in ei oglindindu-se setea de sange. Acel baiat...eram eu. Dar de ce?
- Acum ma recunosti?
- De ce?... Ce se intampla?
- Se pare ca ai uitat. Lasa,iti voi aminti eu cu timpul cine esti cu adevarat.
- Ce vrei sa spui?
-Toate la timpul lor.
Dupa ce a spus asta, a disparut. In fata mea a ramas un intuneric cutremurator. Incotro sa merg?
Deodata a aparut o usa. M-am indreptat spre ea si am deschis-o. Un peisaj nocturn s-a aratat in calea mea. Bolta cereasca era imbracata intr-o mantie intunecata presarata cu flori albe ce isi emanau lumina spre pamant. Lumina lunii imi mangaia chipul trist. Oare ce se intampla?
Am inceput sa merg pana am dat de o vila veche. Parea a fi o casa stramoseasca. Stai... asta era casa mea. Am intrat in ea. Totul era sobru. Peretii erau manjiti de sange. Am continuat sa merg ingrozit pe hol neavand nimic in picioare. Podeaua e rece si-mi trimitea fiori de gheata in intreg corpul. In fata mea s-a ivit o usa din lemn, veche, care era intredeschisa. Am impins de ea , dupa trei secunde regretandu-mi alegerea. In camera erau doua cadavre . O femeie si un barbat ucisi cu sange rece. Femeia era injunghiata de 6 ori in piept, barbatul era mutilat. Intre cei doi se afla un copil ce se holba la acestia, cu un cutit in mana, plin de sange.
- Ai ajuns deci.
Acea voce de dinainte s-a auzit iar.
- E doar vina ta.
- Ce dracu s-a intamplat aici?!
- Toate la timpul lor, a spus copilul cu un zambet sadic pe buze.
Acesta a inceput sa se indeparteze de mine. Am fugit dupa el si l-am apucat de guler.
- Spun--

- Logan!!
- Ha?...
- Esti bine?

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Jun 15, 2016 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Lacrimile destinuluiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum