OBSESIE NEBUNA

capitolul 22

Elisa

-NU. POT. SA. CRED! Deci voi chiar sunteți împreună pe bune, gen, pe bune?!

-Daaaa!

-Vai de capul meu!! Exclama prietena mea.

Stau cu Kira și Tiana în parc de 30 de minute, și logic ca le-am povestit tot ce s-a întâmplat. Bine, nu chiar tot. Ambele sunt șocate, și le cred. Eu și Aaron ne-am urat de când ne cunoaștem, și acum sa fim împreună, o nebunie totala. Dar dacă asa am simțit, nu ne-a pasat de restul lumii. Eu am fost dispusa sa îl iert, și l-am iertat cu tot sufletul, Teresa nu scapă de mine, asta sa-i fie clar. Dar pana atunci eu vreau sa trăiesc liniștită cu soțul meu.

-Teresa chiar si-a întrecut limitele. Spune Kira și își pune mâinile îl sold.

-Mhm. Te rog sa nu te superi pe mine, dar e o mare tarfa. Își dă cu părerea Tiana.

-Nu ma supăr. Ea se comporta foarte urat cu mine, se crede superioara.

Telefonul meu bâzâie și mai ca tresar când vad numele băiatului de care m-am îndrăgostit, pe ecran.

-Alo?

"Unde ești?" Ma întreabă, și pare îngrijorat.

-Um..în parc. De ce?

"Vin sa te iau."

-Stai, ce? De ce?

"Nu mai pune întrebări. Vin după tine și punct."

-Bine, morocănosule! Îi spun si închid.

-Cine era? Întreabă Kira.

-Aaron. A zis ca vine după mine.

...

DOUAZECI DE MINUTE, douăzeci de minute sunt de când îl aștept pe idiotul asta. M-a făcut se ies afara degeaba. Observ o mașină neagra și îmi dau seama ca INSFARSIT a venit.

-Urci sau? Îl aud cum comentează.

-Greu te mai miști!

Intru în mașină și trântesc portiera.

-Ușor!

-Taci! Bombanesc și ma bosumflez.

-Vino aici! Îmi spune și isi deschide bratele. Îl îmbrățișez și el îmi sărută creștetul capului.

-Mi-a fost dor de tine. Îi mărturisesc.

-Și mie, tocmai de aia am venit după tine. Mergem la o întâlnire.

-Serios? Îl întreb mirata și ridic capul pentru a ma uita la el. El îmi confirma printr-o mișcare a capului și eu îl sărut rapid și scurt pe buze.

-Atât?

-Îți ajunge, domnule Russo!

As mai fii vrut și eu dar suntem în mașină, în fata unui Mall.

..

-Esti foarte frumoasa! Îmi atrage atenția Aaron care sta rezemat de tocul ușii.

-Doamne, ce mai speriat. Și..mulțumesc! Și ție îți sta superb cu, cămașa asta.

Sunt îmbrăcată intr-o rochie neagra, lunga si cu o crapatura pe piciorul stâng. Parul l-am făcut drept și mi-am făcut un machiaj simplu. Aaron poarta o cămașă neagra și o pereche de pantaloni de aceeași culoare cu, cămașa.

-Haide, întârziem.

...

-Wow. E superb! Exclama și privesc socata restaurantul.

-Ma bucur ca îți place! Îmi trage scaunul și ma privește fix.

-Nu te mai uita asa! Îl cert și îmi privesc degetele.

-Nu te rusina Elisa, ești soția mea.

-Da dar-

-Nici un dar. Noi suntem soț și soție, avem dreptul sa facem orice.

-Am înțeles. Omule, ma faci atât de fericita! Exclam și îl sărut.

-Nici nu ai idee cum îmi bate inima când te vad. Nu ma gândeam ca voi simții asa ceva pentru o femeie, vreodată.

-Adica?

-Adică..te iubesc, Elisa! Poate ți se par prea mari cuvintele astea pentru mine dar eu chiar te iubesc, te iubesc mai mult decât pe mine.

-Și eu te iubesc! Te iubesc extrem de mult, Aaron!

Povestea noastră abia acum începe.

                            SFÂRȘIT!

Știu ca s-a terminat brusc, dar nu mai aveam idei. Sper ca v-a plăcut aceasta carte și eu, Elisa și Aaron va promitem o noua carte, cât de curând! Bye!! ♡