Sânge Alb Negru

21. Cristale tăioase

☆ Cassie ☆

Sunetul unor pași ce se apropie din ce în ce mai mult de mine mă fac să deschid ochii panicată. Cum îi deschid văd un material roșu ruginiu ce mă împiedică să pot vedea sursa pașilor. Mă uit speriată împrejur și constat că mă aflu în spatele unei draperii mari, mai exact cea din biroul lui Matthew. Nu se poate așa ceva! Știu foarte bine că am ieșit de mult timp de aici. Gândul că am iar un coșmar îmi străbate corpul precum un vânt rece de iarnă. Tot ce trebuie să fac este să rămân clamă, chiar dacă este al naibii de rău când nu poți vedea cu exactitate ce se petrece.

    - Am puțină treabă acum, voi reveni cu un telefon mai târziu. Vocea lui Matthew se aude ca un ecou în încăperea în care pretind că mă aflu.

Bun, se află și Matthew în acest vis, chiar nu aveam nevoie să îi aud vocea după câți nervi îmi creează această ființă. Mă gândesc dacă să dau puțin la o parte draperia pentru a putea vedea unde mă aflu, însă gândul îmi este întrerupt de tonul de apel al telefonului. Cred că glumești! Caut panicată telefonul, iar când îl găsesc în buzunarul gecii de piele și îl scot pentru a respinge apelul privirea mi se blochează preț de două secunde pe poza apelantului. În poză este nimeni altul decât tata... Reușesc să resping apelul, însă poza aceea nu îmi dispare din fața ochilor. De unde are numărul meu? Întrebarea aceasta îmi străbate toate colțurile minții în căutarea vreunui răspuns, însă degeaba. În scurt timp realizez că visez și alt lucru și mai grav este faptul că Matthew este în același loc cu mine, mai exact după draperie și imediat cum realizez acest aspect, mâinile încep să îmi transpire și respirația se să îngreuneze cu fiecare secundă trecută. Cu siguranță a auzit tot, iar acum se află pe punctul de a da la o parte draperia. Sunetul unor pași provocați de pantofi bărbătești răsună în încăpere atât de tare și dureros. Din cauza fricii închid ochii în speranța că așa mă voi trezi și voi scăpa din ghearele acestui vis. Aerul rece produs de tragerea draperiei îmi lovește corpul preț de câteva secunde.

     - Domnișoară Cassandra?! Ce faceți aici?! Vocea clară și șocată a lui Matthew umple toate golurile încăperii.

Trezește-te Cassie! Trezește-te odată! Simt cu ardoare că ceva nu este în regulă în acest vis, așa că mai bine mă trezesc acum decât să cad cu totul în întunecata lume a coșmarului.

    - Domnișoară Cassandra sunteți bine? Deschide-ți ochii nu vă fac nimic, nu mai plângeți. Continuă acesta în timp ce își pune mâna pe umărul meu drept.

La simțirea atingerii fine a lui, tresar și deschid imediat ochii. Primul lucrul pe care îl văd este chipul lui Matthew ce are urme de îngrijorare pe el. Matthew Williams îngrijorat pentru mine? Deja acest vis începe să ia o întorsătură drastică.

    - Sunteți bine? Mă întreabă observând că nu scot nici o vorbă.

    - Da... îmi cer scuze pentru... Dau să îmi cer scuze, însă vocea lui calmă mă întrerupe.

    - Este în regulă. Spune în timp ce își ia mâna de pe umărul meu și îndreptându-se spre birou.

    - Dacă doriți să mă admirați, v-aș sugera să nu stați pitită după draperie deoarece nu veți vedea bine mușchii. Continuă acesta.

Pot să jur că a zâmbit când a spus asta. Mai bine era un coșmar cu tata decât cu nesuferitul ăsta. După ce că nu îl suport în viața de zi cu zi, mai nou trebuie să îl suport și în vise. Bine aș minții dacă aș spune că nu are un corp bine lucrat și admirabil, însă asta nu înseamnă că eu mă asemăn acelor fete care îi pică în plasă doar pentru că este fiul lui Richard.