~8

1 0 0
                                    

Briana

Dimineața asta e liniștită. Oare de ce?
Pentru ca Blake nu e acasă. Doamne ce bine! Dar...casa arată groaznic, și eu nu suport mizeria. Ma uit în jur și oftez. O sa curat mizeria asta.

Măcar nu îl am pe căpcăun pe cap.

~~~

Ma uit în jur și sunt atât de mandra de mine. Totul e atât de curat și lucios. Asa da. Blake o sa îmi rămână dator. Ma așez pe canapea și aprind televizorul și caut un canal care sa îmi atragă atenția. Ușa se trântește și eu mai ca sar de pe canapea. Ma uit la ușa și doi ochi negri ma străpung. Ce naiba? Arata..oribil! Îmi întorc privirea spre televizor și continui sa nu îl bag în seama.

—De ce ma ignori? Iar vocea aia. Iar a baut.

—Nu vreau sa vorbesc cu tine. Ai face bine sa imi respecti decizia și sa mergi sa faci un dus.

Nu mai vorbește în schimb îi aud pașii. Se apropie de mine, și se pune în fata mea.

—Iar tu ai face bine sa nu ma mai ignori, gânganie. Mormăie se așează pe canapea.

—Tu chiar nu poți sa asculți? Întreb și ma ridic în fund.

—Ba da, dar nu de tine. Doamne ce ma enervează.

—Si atunci eu de ce sa ascult de tine și sa nu te mai ignor?

—Pentru ca asa vreau.

—Nu fac ce vrei tu, bine? Spun nervoasa și ma ridic de pe canapea. Mai bine rămâneam în camera mea.

—Ar trebuii. Mormăie și se întinde pe canapea.

Omul ăsta nu e normal. Și mai am de stat aici DOUA luni. O sa mor.

Urc scările nervoasa și intru în camera mea. Ma trântesc pe pat și iau telefonul in mână. Poate dacă vorbesc cu prietena mea mă voi simții mai bine. Sper.

~~~

Nu știu cum, nu știu când,dar am adormit cu telefonul în mână. Exact. Și aparent am primit un mesaj interesant, de la Kai. M-a invitat la o petrecere diseară. Și o sa ma duc. Prima data am avut dubii, dar apoi m-am gândit : hei, e vara. Și trebuie sa ma distrez. Deci? De ce nu. Este ora 19:30. Am timp pana la 20:30.

~~~

Puuțin sclipici, șiii gata! Doamne, arat grozav. M-am îmbrăcat intr-o pereche de pantaloni de piele, oversize și negri. Un top alb care se leagă la spate cu niște șlițuri în zig-zag. Și o pereche de air force. M-am îmbarcat simplu dar sexy. Parul l--am lăsat pe spate, m-am dat cu rimel, sclipici în coltul intern al ochiului și mi-am făcut un lip combo maro. Simplu dar frumos.

M-am dat cu parfum și am ieșit din camera.

Cineva își drege vocea, și știu și cine.

—Pleci undeva? Întreabă. Ma întorc spre el și, ce sa vezi,și el e aranjat. Sper ca nu mergem la aceeași petrecere.

—La o petrecere, dar tu?

—Și eu la fel. Mi-ai cerut voie? Ma pufnește râsul și el se incrunta.

—Ce sa fac? Întreb amuzata.

—Nu te preface ca nu ai auzit.

—Am auzit, dar credeam ca glumești. Dar cine ești, tata?

—Cel care trebuie sa aibă grija te tine.

—Stai liniștit bătrâne, nu fac prostii. Spun amuzata și ma întorc sa plec, dar nu fac doi pași ca simt cum o mana îmi apuca bratul.

—Nu mergi la nici o petrecere! Se rasteste și ma strânge. Devin serioasă și îl privesc în ochi.

—Blake, dă-mi drumul!

—Nu îmi spui tu ce sa fac.

—Ce probleme ai?! Vreau sa ma distrez, care este problema ta?!

—Problema mea este ca o sa își bata joc de tine!

—Cine sa își bata joc de mine? Întreb și mai ca îmi vine sa îl plesnesc.

—Nu mai contează. O sa mergi la petrecerea aia cu mine, altfel nu ieși din casa.

Ce sa fac?

—Fie! Dumnezeule ce ma enervezi!

—Mișcă-ți funduletul la mașină, prințesa.

—Oprește-te, ești enervant!

O sa fie o seara groaznica.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Sep 10 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Hate and love Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum