Acest capitol este dedicat lui Adelaaa, o fata extraordinara. Sper ca o sa iti placa si iti urez un sincer la multi ani!! Puuuup
-Ah, ce m-am saturat.
-Da, te cred, adica mi-ai mancat toti cartofii prajiti si mi-ai baut doza de suc.
-Stii ca te iubesc Mira, am declarat cu un ton de copil mic.
-Sigur ca da.
-Uite, ca sa vezi cat de treaba sunt o sa merg si o sa-ti cumpar alta.
-Ok, ai bani?
-Nu, ai sa-mi dai? Am intrebat-o cu un ranjet tamp pe fata.
-Ai 3 secunde sa te ridici si sa mergi pana la automat.
-Bine, bine.
Ridicandu-ma, am realizat ca mi-am uitat ghiozdanul in clasa si bineinteles, portofelul ii in el. Am oftat si mi-am miscat cu greu picioarele pe holul, care nu se mai termina odata.
Trecand pe langa baia baietiilor si cea a fetelor un sunet ciudat mi-a captat atentia. Un sunet de durere. Se pare ca vine de la baia fetelor. Sa intru? Sa nu intru? Adica, daca cineva a patit ceva grav? As putea sa o salvez, ar afla toti din colegiul, dupa tot orasul, as aparea in presa, in ziare, o sa dau mana cu presedintele Americii, as primi un premiu nobel si multe altele. Un ras mi-a iesit dintre buze si l-am astupat repede cu mana stanga ca nu cumva sa atrag atentia cuiva sau cine o fi inantru, in baie. Am continuat sa merg, dar din nou m-am oprit din cauza usii care s-a deschis, de la baia fetelor. Fara sa ma mai gandesc de 2 ori, am ajuns dupa cosul de gunoi si spre bucuria mea era suficient de mare sa nu ma observe nimeni, exceptand mirosul, oamenii astia aduc cumva animale moarte?
Auzind voci, mi-am ridicat capul. Analizand mai bine persoanele se pare ca cineva si-a facut de cap in baie. Nu am putut sa imi dau seama cine ii tipul, nu il cunosteam de la spate, dar pe fata am recunoscut-o imediat, ii majoreta care se tinea de mana cu Chanyeol. Ha, deci pana la urma, e o curva.
-La aceasi ora, maine? A intrebat-o baiatul.
-Bineinteles scumpule, ne vedem maine, tot aici, i-a raspuns cu un zambet pervers. S-a apropiat usor de el, soptindu-i ceva la ureche, dupa dandu-i un sarut scurt. Dupa asta ce-i doi s-au despartit mergand fiecare in directii opuse. Hmm, oare cum ar fi daca Chanyeol ar sti ce face pretioasa lui prietena.
-Ce faci dupa cosul de gunoi? O voce s-a auzit din spatele meu. M-am intors si am dat de o Mira confuza.
-Nimic, aaa... imi cautam niste bani, dar nu-i mai gasesc, din pacate. Ce tare esti Sara, alta minciuna nu ai putut gasi.
-Ma rog, stii ca o sa se tina o petrecere dupa meci?
-Petrecere? Unde si de ce?
-Cum adica de ce? Pentru victorie.
-Mira, meciul ii maine seara.
-Stiu asta, dar tot o sa castigam si deaceea se va tine petrecerea.
-De unde stii? Am intrebat-o, ridicandu-ma in picioare.
-Am trecut pe langa un grup de majorete cand am plecat din cantina si le-am auzit vorbind despre asta. Deci, ce spui, mergem?
-Bine, mergem, daca tu vrei.
-Super, dupa ore mergem direct la mall, a spus fericita.
-Pentru?
-Haine, doar nu vrei sa mergi asa, aratand spre tenesi mei albi prafuiti, blugii stramti negri si tricoul meu gri, simplu.
CITEȘTI
I dare you to love me
Fanfiction-Te provoc sa ma iubesti, zise venind din ce in ce mai aproape. -Si daca refuz ce se intampla? -O sa te fac sa te razgandesti, acesta ajugand langa mine. -Nu ai cum, am spus sigura pe mine chiar daca stiam ca nu-i adevarat. Esti nebun, am continuat...