Saisprezece

1K 81 19
                                    

-Mi-era dor de noi in formula ,asta, vorbeste nostalgica si incantata Anne.

Zambesc si eu timid, privindu-mi cei trei prieteni ce se afla langa mine, savurandu-si fiecare cu pofta cafeaua. Anne aproape ca a izbugnit in plans vazand-o pe Tina alaturandu-se noua in cafenea, iar Sean doar a zambit dragalas. Se pare ca nu a avut nici o problema cu revederea Tinei, iar aceasta i-a impartasit sentimentul. Pana la urma, se mare ca tot ce a fost intre ei a fost doar o mica joaca, un teatru pe care il jucau fiind inconstient de comun acord.

Inghit incet ultima gura de cafea ramasa, inchizand pentru un moment ochii. Imi place cum se simte acest sentiment. In sfarsit, totul pare bine.

-Mi-a facut placere sa-mi petrec iar timpul cu voi, afirma Tina, apoi se ridica sa plece, iar noi ii urmam exemplul.

Dupa ce ne luam la revedere, plecam fiecare in parti diferite, iar eu simt degetele fierbinti impletindu-se cu ale mele. Zambesc fara sa intorc capul spre baiatul din dreapta mea, care miroase atat de ademenitor si totodata ametitor a menta, cafea si a el.

-Iubito.

Un mic fior ma strabate, dar il ignor si mormai un raspuns incoerent.

-Am trecut de masina, sopteste aplecandu-se spre mine si atingandu-mi senzual lobul urechii cu buzele intredeschise.

Trezita la realitate, chicotesc putin zapacita si-mi redirectionez pasii in directia corecta. El pare putin uimit de actiunea mea brusca, si ma urmeaza putin derutat, urmand apoi sa ma ajunga din urma.

Drumul cu masina e scurt si tacut, timp in care eu fredonez vesela melodia de la radio.
Cand in sfarsit ajungem, ochii mei cad imediat peste un chip cunoscut, si inghet fara sa vreau. Plamanii mei refuza sa mai functioneze, in timp ce eu deschid larg gura, flamanda dupa o gura de aer, si ochii mi se umplu instantaneu de lacrimi de dor.

Sean spune ceva, dar eu nu inteleg ce, si nici nu realizez cand deschid portiera si ies grabita din masina. Femeia ma observa imediat si se ridica de pe banca unde statea, pasind nesigura spre mine.

Intr-o clipa ma arunc in bratele ei, parcurgand pe nesimtite scurta distanta ce ne despartea. Plang pe umarul ei, si-o simt si pe ea plangand incet, in timp ce ma strange cu putere la pieptul ei. Ii inhalez cu pofta parfumul atat de bine cunoscut, si ii mangai parul imprastiat pe spate, nevenindu-mi sa cred ca ea e aici.

-Mama, ingan usor, incercand acest cuvant aproape strain mie pe buzele udate de lacrimi.

-Shht, sopteste ea, apoi se departeaza usor de mine, fara sa-si desprinda privirea din ochii mei. Alissa, draga mea,ofteaza plina de dor, si sa-i aud glasul dulce rostindu-mi numele pare o amintire veche, ingropata de timpul ce zboara neiertator.

Privirea ei aluneca dupa un timp in spatele meu, iar eu simt o prezenta apropiindu-se de mine. Ma intorc spre baiatul care o priveste uimit, probabil nevenindu-i sa creada ca mama mea chiar este aici. Totusi, privirea mamei nu e prietenoasa, ci mai degraba incarcata cu ura si dispret.

Imi intorc repede capul spre iubitul meu, si-i fac semn ca mai bine ar pleca. Il privesc compatimitor in timp ce el se resemneaza, nu inainte sa-mi sarute obrazul umed. Un mesaj evident transmis spre femeia din fata mea. Il privesc in timp ce se urca in masina si pleaca, apoi imi fixez atentia asupra mamei. Supararea adanca pe care-o zaresc in ochii ei ma doare si mai tare, pentru ca stiu ca imi e adresata mie. Fara cuvinte, ii fac semn sa ma urmeze si urc spre apartamentul meu. Atmosfera e plina de tensiune, si ma apasa in piept o durere greu de stapanit.

-Mama, iti fac o cafea? intreb grabita deja indreptandu-ma spre aragaz. Sau poate vrei ceva din frigider, poti lua orice. Vrei si lapte? Cat zahar? o atac cu intrebari asezand ibricul pe flacara.

Devil eyesUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum