~Misterul nesfarsit al vietii~

Capitolul 2 : ~Let's continue the mystery of life~

 In acea noapte nu am putut inchide un ochi,biletul scris de Adonis ma ingrijora.Totul era perturbat in mintea mea...incercam sa leg toate ipotezele,sa le pun cap la cap,dar nu reuseam sa ajung la un conses..Ce voia sa exprime prin acel bilet...nu cred ca este indragostit,cum ai putea sa te indragostesti de o persoana atat de cabalistica si nonconformista ca mine...Cum as putea eu sa ma indragostesc de o persoana ca el,atat de facila,o persoana pentru care rânduiala nu are nici o valoare,o persoana care nu stie ce inseamna ca viata sa nu iti ofere tot timpul ceea ce doresti si cate o data te mai doboara cu cate o ''palma''...cum as putea eu sa ma integrez in familia aceasta unde bani sunt cei mai importanti...Daca as exprima in cuvinte tot ce simt acum in fata lor...cred ca m-ar arunca in strada...este greu! Dar uneori trebuie sa mai facem sacrifici,nu vreau sa ma intorc inapoi in ''Casa Groazei'',vreau sa lupt...voi fi invingatoare oricat de multe obstacole va trebuii sa înlătur...Intr-un tarziu in noapte,lasand in jos a mea privire,am reusit sa adorm...dar nu a durat mult,o certa cumplita se auzea de pe hol! M-am ridicat din pat si am alergat pana la hol....

*-Ti-am spus de atatea ori sa inchizi usa incaperi...aceleia,esti atat de...

-Doamna de'l Fortuna,imi pare rau,doar..

-Nici un doar,esti concediata! Dispari din fata mea!

-Dar...copii mei...

-Trebuia sa te gandesti la ei inainte...

Nu puteam sa observ cum ''mama'' o concedia pe sarmana doamna,care era nevinovata...

-Mama! Nu o poti concedia,nu a facut nimic grav!

-Anelise...doar nu vrei sa ma contrazici!

Nu stiam daca sa ii raspund sau...

-Ba da...pentru ca nu ai dreptate! Uita-te la doamna aceasta are nevoie de acest serviciu...

-Anelise...te rog,este doar o servitoare!!

-O servitoare care iti accepta aroganţa...(Tocmai am realizat ce am spus,ne priveam amandoua cu mirare si indignare)

-Ce se intampla aici? (In acest joc teatral au intrat cele doua personaje...''Tata'' si Adonis)

-Mama....imi cer iertare,nu voiam sa sune chiar atat de condamnabil...

-Maine dimineata vom purta o discutie,fata mea!

-Desigur! ( Ce as mai putea sa spun....multe,foarte multe,dar incerc sa ma stăpânesc)

Dupa acea certa odioasa,toti s-au retras in camerele lor,eu am ramas pe hol in intuneric..ca o umbra invizibila ce isi facea veacul pe un hol al incertitudinii,nu puteam sa stau cu aceasta familie,eram total diferiti...toate conceptiile mele depsre viata erau paralele cu ale lor...

-Iti multumesc,mult,domnisoara de'l Fortuna! ( O voce duioasa si afectuoasa si mangaia auzul) Era doamna care a fost ''certata'' de ''mama''...

-Pentru ce?

-Pentru viata copiilor mei! Fara slujba aceasta...nici nu vreau sa ma gandesc!

O femeie sarmana care era trup si suflet pentru copiii ei,muncea zi si noapte doar ca sa ii poata creste...o femeie care suporta toate criticile si probozirile mamei...

-Nu aveti pentru ce sa imi multumiti,doamna! Nu era corect daca ''mama'' va lasa fara slujba...

-Doamna??! Eu sunt doar o servitoare ne-însemnata,care munceste pentru o bucata de paine!!!