♦O rapire de milioane♦

Prima incercare

Va spun de pe acum ca pe Josh il interpreteaza Mariano Di Vaio
***
De cateva zile stau si imi toc creierii despre cum sa ies de aici. Tot de atat nu reusesc nimic. Pe Diavol nu l-am mai vazut de la incident. Tot ce am reusit sa surprind erau venirile lui tarzi,dar intotdeauna in compania unor tipe si plecarile din zori zilei.

-Hey N.zice Cass.

-Hey. Ce faci pe aici?

-Am venit sa vad ce faci si fiindca ma plictiseam.

-Hey micutule,ce mai faci? Il intreb pe prichindel si ii pun mana pe burtica lui Cass.

-Face bine,doar ca mie imi cam face greata si am niste pofte incredibile.

-Si banuiesc ca si apetitul de amor a crescut,nu?

-Da,tu de unde sti domnisoara?

-Secret.zic si rad.

Dupa inca doua luni.

Uitati ca au mai trecut doua luni si nici o evadare. N-am niciodata oportunitatea aia...
Ieri am fost anuntata ca eu,Mark,Cass,Diavolul,Josh si Christin trebuie sa plecam spre Canada. Yuhuu...sarcasm notoriu. Dar stiti ce,poate e o idee buna,o oportunitate de evadare.

Momentan suntem in avionul personal al lui si asteptam sa...nu stiu...sa adormim,fiindca nimeni nu a dormit prea bine.

Auuuuu,doamne inconod am dormit. De fapt,bine ca am adormit.
Uite-ne insfarsit pe aeroportul din Canada.

-Sti Nicol...Vicenzo e si jumatate canadian.imi zice Mark.

-Ce?!?!?!Da cred ca asta explica comportamentul asta badaran.

-Hai ma ca nu e asa de grav.

-Serios?zic si ridic o spranceana la el.

-Incercam si eu. Acum hai sa mergem.

Ne urcam in masini si plecam spre hotel. Noroc ca am ales sa raman cu Cass,care merge cu Mark,iar Diavolul merge cu restul. Imi lipesc capul de geam si privesc cladirile nu foarte impunatoare din centru. Pe strada se plimbau fel de fel de oameni,dar toti aveau ceva in comun,fericirea. Pe fetele oamenilor puteai vedea fericirea,fericirea din apropierea sarbatorilor de iarna. Noroc ca am fost cu Cass la shoping inainte de plecare. Nu pot sa cred ca in cateva saptamani vine Craciunul. Primul meu craciun departe de familie,prieteni adevarati si de absolut fiecare pregatire amanuntita. In fiecare an eu eram cea mai entuziasmata,eram organizatoarea si tot odata ma distram de minune cu Flori si Dia. Mi-au lipsit cel mai mult parinti mei,chiar daca erau mai mult plecati,de Craciun erau acasa.

Nici nu imi dau seama ca masina se oprise,doar atunci cand a inceput sa imi fluture mana prin fata.

-Daca ti si putin la mana aia te sfatuiesc sa termini pana nu ti-o rup.

-Ce erai asa prinsa in ganduri?

-Nimic,doar ma gandeam la familia mea. Stiu ca in cateva saptamani e Craciunul si e primul departe de toti.

Zic si arunc o privire spre Diavol care o tinea de talie pe roscata si-i zambea cum nu a mai facut-o pana acum. Se pare ca cineva e fericit ca e acasa.

-Nicol...vi sau mai stai in frig?

-Da,acum vin. Cass,ia-o inainte,vin imediat.

-Bine.

Stateam in fata hotelului si ma holbam in jur. Totul era asa de frumos,zapada alba care stralucea,decoratiunile puse in brazi si acea atmosfera festiva. Ma cuprinse melancolia,totul imi amintea de acasa. Acest cuvant pe care nu l-am mai simtit de multa vreme. Acasa pentru mine nu mai exista de mult.
Simt o mana pe talia mea,ma intorc si dau de Josh.