Psychotic Brother (H.S.F.F)

Capitolul 2

Gem usor cand imi tamponez bratul.Am capatat o rana nu tocmai frumoasa la brat iar spatele inca ma doare.Am ramas absolut socata cand Harry m-a aruncat in celalalt colt al camerei fara niciun motiv...pur si simplu am vrut sa fim exact ca in copilarie.Chiar nu il mai recunosc.

Au trecut doua ore de cand a plecat si m-a inchis in camera.Am avut noroc ca am gasit cateva pansamente in noptiera.Imi este atat de foame si simt ca mai am putin si lesin avand in vedere ca n-am mancat aproximativ de doua zile.

Un zambet strengar imi apare pe fata cand imi vine o idee mai mult decat nebuneasca.Ies pe balcon si zambesc de fericire cand vad ca pot sa trec cu usurinta in celalalt balcon asa ca...asta am facut.

Mi-am adunat tot curajul si am ''excaladat'' balconul dar,fiind o fiinta foarte impiedicata  alunec imediat din cauza barelor   ce erau ude de la ploaie.Mda...care erau sansele?

Cu toata puterea si forta,incerc sa ma tin pentru a nu face contact cu pamantul.Nu cred ca o sa se termine tocmai frumos sa cad de la 3 metrii.Un tipat ascutit imi scapa cand bara devine din ce in ce mai alunecoasa si pana la urma cad.Tocmai cand credeam ca o sa fac contact cu asfaltul rece,nu simt nimic.Dupa cateva minute de soc,imi ridic capul si vad ca sunt in bratele cuiva.

''Ce dracu faci?!''vocea ragusita si aspra ma sperie mai mult decat cazatura

Harry ma pune jos iar apoi se uita socat la mine.

''Tocmai ai incercat sa te sinucizi?Esti nebuna?''

''N-nu,eu...Am vrut sa ma duc in balconul tau pentru ca imi era foarte foame,pentru ca nu am mai mancat de doua zile iar tu m-ai incuiat  in camera si am alunecat.''am zis dintr-o suflare

''Est chiar nebuna.Stii ca aveai si tu o cheie pe birou ,nu?''

 Imi las capul in jos ca un copil mic si neascultator dar Harry imi ridica barbia,privirile noastre intersectandu-se prima data dupa atatia ani. Mi-a fost dor de ochii aia atat de grijulii si iubitori.

''Vino!''zice bland si ma apuca de mana

  Intram in bucatarie si pune cutiile de pizza pe masa.

''Mananca cat vrei.''

''Tu nu mananci?''

''Nu mi-e foame..''zice si se aseaza pe un scaun

 Imi pun mainile in san si ma asez si eu pe scaun langa el.

''Am spus sa mananci!''zice

''Nu mananc pana nu mananci si tu!''

''Atunci o sa mori de foame.''rade,dezvaluindu-si gropitele

 Din nou,prima data in ultimii ani cand ii vad zambetul viu colorat.Vazand ca nu vreau sa mananc,ofteaza si ia  o felie de pizza.Zambesc si incep sa mananc cu pofta.

''Parca nu ai fost hranita de ani buni...''

''Mda..matusa nu prea obisnuia sa imi dea de mancare, dar varul meu mereu imi aducea seara cate ceva din bucatarie.''

''Nenorocitii.Si se mai numesc unchi.''

''Unde ai fost?''

''Nu e treaba ta.''zice rece

     Si...pana aici a fost momentul nostru frate-sora.

''Ce ai la cot?''ma intreaba iar eu incerc sa imi ascund rana

''nimic...''

''Julie!"'

''E...din cauza ca...atunci cand m-ai impins..nu conteaza.''ma balbai

 Se mai uita odata la rana iar apoi isi strange pumnii nervos si pleaca lasandu-ma singura.

Parca sunt 3 persoane diferite.Un Harry rau,un Harry bun si un Harry singuratic.Clar il doresc pe Harry cel bun.Oare ce l-a schimbat atat in ultimii 10 ani?De ce nu a venit la inmormantarea parintiilor nostrii si de ce se comporta asa?Orice ar fi, o sa aflu.