pf, grea poveste cu titlul XD

90 7 1
                                    

Da, a fost o noapte foarte buna, defapt nu.. nu putusem sa dorm toata noaptea gandindu-ma la ce se intamplase. Nu stiam ce sa cred si ce sa gandesc..oarecum imi parea rau ca tipasem si il trezisem pe profesor, astfel alungand lupul..dar nici nu eram sigura de intentile lui deci in egala masura ma bucuram crezand ca daca profesorul nu m-ar fi strigat lupul m-ar fi putut ucide. Dar nici dupa strigatul adultului nu a fost oprit..dar a plecat.
Ma simteam atat de nesigura si cel mai greu era ca nu puteam spune nimanui despre asta..adica da, poate Penny..dar puteam avea incredere in ea? Nu stiu..dar pe moment ar fi fost mai bn sa raman tacuta..
De dimineata eram epuiazata deoarece nu dormisem toata noaptea gandindu-ma la ce mi se intamplase de cand ajunsesem in tabara...
In urmatoarea dimineata in drum spre "varful muntelui" am simtin ca am fost urmariti in permanenta, iar parerea mi-a fost confirmata cand printesa suprema incepu sa se vaiete mai sa lesina ca un caine mare a marait la ea. Profesorul nu o lua in seama crezand ca e vorba despre o noua farsa si ii spuse doar sa inceteze cu prostiile..atunci.. spre surprinderea mea..si a tuturor un lup gri(nu era cel pe care il vazusem cu o noapte in urma..acela avea o culoare de un roscat mai spre gri..) aparu dintre tufisuri. Inainta printre elevii ingroziti si incapabili sa scoata vreun sunet, dezvelindu-si colti imensi, albi. Se oprii in mijlocul nostru dupa care sarii peste mine doborandu-ma. Unul din profesori se napustii asupra lupului gri cu un par de lemn cules de pe jos in graba dar cand sa loveasca un altul tasnii pe neasteptate smulgandu-i parul din mana si facandu-l una cu pamantul. Nimeni nu indraznii sa mai faca vreo miscare. Doar eu m-am ridicat incet vazandu-l pe cel negru ascuns la cativa pasi de mn. Am dat usor din cap soptind cat de incet am putut ca ma voi intoarce singura. Cred ca m-a inteles deoarece imi arunca o privire cu ochii mari si cu capul plecat iar la o maraitura ceilalti 2 lupi isi ascunsera coltii luciosi, ciulisera urechile si disparura in tufisuri.
-Vom inainta inca putin apoi ne vom instala aproape de o cabana, spuse profesorul "salvator" pe un ton prin care parca sugera sa uitam ce se intamplase.
-Da sigur, nu e mare lucru ca am fost atacati de lupi! (Penny)
-Am scapat nevatamati ceea ce inseamna ca probabil au dat peste noi intamplator si ai vrut doar sa ne dea de inteles ca e teritoriul lor, am pus eu putin neincrezatoare...
-Rainy are dreptate, dar de acum inainte trebuie sa fim cu ochii in patru. Eu voi merge inainte iar domnul Pip va sta in spatele grupului, dar trebuie sa fiti si voi precauti, acum hai sa grabim pasul!
Ceilalti nu isi dadura seama, dar lupii ne urmarisera in continuare. Probabil ca eu observasrm pentru ca isi doreau sa ii vad..sunt sigura ca s-ar fi putut ascunde usor de mine daca ar fi vrut.
Dupa ce ne-am instalat corturile, aproape de cabana unui padurar, ne-am adunat in jurul focului amintindu-ne, de data asta razand, ce se intamplase.
Dupa ce toata lumea adormi, eu am iesit afara dornaca sa revad lupii care cel mai probabil ma cautasera pe mine. Dar cand am dat sa ies din cort l-am vazut pe unul din profesori stand de paza.
Cu greu am reusit sa ma furisez afara din cort, grabindu-ma sa ajung in spate dar nu inainte ca Penny sa ma intrebe:
-Ce faci?..
-..Te rog Penny.. chiar trebuie sa merg..
-Prea bine..du-te..inchid cortul dupa tine, dar cand ajungi inapoi zgarie-l putin sa stiu ca esti tu.
-Mersi muuult de tooot!!!
Penny zambii si inchise cortul.
Acum era acum!
Am intrat in padure si m-am indepartat de cabana cat mai mult cu putinta pana cand acelasi lup care ma dadu jos de pe stanca ma puse din nou la pamant. Aparura si ceilalti 2: cel gri si cel negru.
Ma prinsera toti de haina tragandu-ma spre un luminis pe marginea unui parau la lumina lunii pline. Locul acela era de-a dreptul fermecator.
Atunci atingand iarba moale cu mainile am inceput din nou sa simt durerile acelea insuportabile dar durara mult mai putin decat data trecuta. Din nou, nu ma puteam ridica in picioare! Am inceput sa alerg fericita pe pajiste tavalindu-ma prin iarba si ignorandu-i pe ceilalti lupi care ma priveau amuzati.
-E o omega.
-POTI VORBI?!! intreb eu socata.
-Putem vorbi intre noi .. suntem..
-Varcolaci! Stiu ! Vai doamneee, sunt varcolaaaac!
-Nu ne mai spune asa! Suntem lupi, nu..VARCOLACI..
-O suze, eu..
-I-a-o mai usor, Mazy.. Eu sunt Yelow-Eyes, el e Mazy, dupa cum ai mai auzit, iar el e Alex. Bine ai venit in haita.
-Hey...
-HEEY!! :o3
-Hey! Sunt in haita? :D
-Da, esti.
O doamne, sunt un lup..si..am o haita? Pai, nu suna chiar asa de bine cand o spui asa... dar, e asa de tare! Nu mi-am inchipuit ca asa ceva e posibil. Viata mea este complet schimbata.dar..va trebui sa ma intorc acasa!

Rainy~An unusual lifeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum