Blestemul Zeiilor

》》Prolog《《

"-Davina, Harry nu mai are puls!" spun eu uitândumă la crețul care stă întins pe asfalt, lacrimile curgându-mi şiroaie pe obraji."-Fă ceva!Nu sta şi te uita la el!Ajută-mă, te rog!Ajută-ma..." strig eu printre sughițuri de durere catre fata din fața mea care se aşează pup lângă trupul lui. Îşi pune degeteul arătător de la ambele mâini la tâmpla sa, închide ochii, si începe să spună nişte cuvinte într-o limbă necunoscută mie.
"-Harry este în Lumea Antică." spune aceasta într-un final iar eu îmi fac ochii cât cepele.
"-Î-în L-lumea Antică?!" întreb eu uimită iar aceasta aprobă."-C-cum a ajuns acolo?De ce?" întreb eu neoprindu-mă din plâns.
"-Ei bine, oamenii care mor, când nu este momentul lor,ajung în Lumea Antică, unde, Zeii hotărăsc soarta muritorului." spune aceasta. De ce nu şti-am de chestia asta?
"-Şi, se va întoarce înapoi, nu? Vom merge la Colegiu împreună, nu-i aşa? Ne vom căsătorii iar mai apoi o sa avem copii, apoi, nepoți, cărora le vom povestii asta."spun eu trăgându-mi nasul iar Davina tace.De ce tace?!"-Nu-i aşa?!Spune-mi!Aşa va vi, nu?Te rog, spune-mi ca aşa va fi!" strig eu aşteptând o ultimă speranță.
"-Nu pot să ştiu asta. Cert este că dacă Zeii nu vor accepta ca el să se intoarcă, nu va mai exista nici o cale să îl salvăm."spune aceasta privindumă.Cum adică nu îl vom mai putea salva?!Nu se poate asa ceva! Harry trebuie să fie alături de mine! Să avem o familie! Nu vreau să fiu o bătrână singură, cu cincisprezece pisici, care aşteaptă ca dragostea vieții sale să se întoarcă.Nu, nu vreau asta.Vreau să fie lângă mine....îl vreau pe el.
"-Vreau să mă trimiți în Lumea Antică."spun eu hotărâtă.
"-Nu.Nici să nu te gândeşti!" spune aceasta.
"-Dav'!Te impor!Vreau să îl ajut!Vreau ca el să se întoarcă!" spun eu copleşită de durere privind trupul lui Harry.
"-Nu Despina!Ajunge!Dacă o să mergi acolo, n-o să te mai poți întoarce!" spune aceasta.
"-Pune-te în locul meu! Dacă Niall ar fi fost aici,în locul lui Harry, nu ai fi facut pe naiba-n patru' să îl salvezi?!" spun eu iar ea dă afirmativ din cap.Mă ridic în picioare, mă apropii de ea si închid ochii.Mă concentrez pe ceea ce îmi doresc, iar o lovitură, ca un tunet îmi străbate tot trupul. Vederea mi se încețoşează, iar mai apoi totul devine negru.

******

Mă 'trezesc' pe jos, pe nisipul cald.Mă ridic în picioare şi mă uit în jurul meu.Vraja a funcționat.Sunt în Lumea Antică.
"-Despina!" îmi aud numele pronunțat de o voce inconfundabilă. Mă întorc iar în fața mea apare el. Un zâmbet se formează pe fața mea.
"-Harry!" strig eu luându-l în brațe, iar acesta făcând accelaşi lucru. Harry rupe îmbrățişarea, îmi prinde capul în mâinile sale mari, şi mă priveşte intens mai apoi sărutândumă apăsat.
"-Ce cauți tu aici?!"mă întreabă acesta rupând sărutul.
"-Îi era dor de mine, nu-i aşa, Despina?" întreabă o voce bărbătească ceea ce ma face să îmi îndrept atenția spre....Zeus!
"-Zeus..." spun eu luându-l de mână pe Harry ținându-l cât de strâns posibil.
"-Ce mult a trecut, nu-i aşa?" spune acesta apropiinduse de noi.
"-Cine eşti tu?!" strigă Harry plin de ură.
"-Cel care a salvat-o pe Despina şi...primul care... a sarutat-o." Dumnezeule!Nu pot să cred ca aduce asta în discuție! Harry se uită nedumerit la mine parcă întrebândumă "-Este adevărat ce vorbeşte nebunu' ăsta?" iar eu dau afirmativ din cap."-Stai, stai, stai!Tu nu ştii nimic despre asta, nu? Ops." spune acesta.
"-Nu am venit aici pentru tine Zeus, şi pentru replicile tale stupide!Eliberează-l pe Harry si lasă-ne să plecăm." spun eu uitândumă la el.
"-Uiți un mic amănunt.Tu nu mai poți pleca." spune acesta încercând să pară serios.
"-Te înşeli!Eu pot să plec de aici." spune acesta.
"-Da..probabil că poți dar, doar cu ajutorul lui Questhyia sau al meu.Dar, Ouesthyia a murit, deci....oficial eşti blocată aici." Al naibii să fii!
"-Fie să putrezeşti în Infern!Am auzit că lui Hades i-ar face mare plăcere să te tortureze!" spun eu iar el rânjeşte subtil.
"-Perfect!Pentru că n-aş putea trăii fără tine." spune acesta. Îl urăsc! De ce încearcă mereu să mă enerveze? Harry mă priveşte ciudat, mai apoi uitându-se la Hades.
"-Lasă-ne să plecăm!" Repetă Harry spusele mele.
"-Şi mie ce-mi iese?" întreabă Zeus. Îți iese un lucru bun făcut comunității, ce zici, te bagi? Cum naiba ce ii iese? Nu are nimic de câştigat dacă noi rămânem aici!Fac o mutră gen 'ai dreptate', mă întorc spre partea opusă, cu tot cu Harry, normal, şi încep să merg."-Unde crezi că pleci?!" întreabă Zeus.
"-La Apollo!El sigur mă va ajuta!" îi spun eu continuând să merg iar Zeus alearga spre noi.Îl zmuceşte, cu greu,pe Harry, iar mai apoi îl prinde de gât.Ce naiba face?!
"-Zeus!Opreşte-te!" strig eu în speranța de a se oprii dar parcă nu mă aude.Harry îi prinde mâna lui Zeus, o îndepărtează de la gâtul său şi îl înpinge pe jos.Ura lui Zeus era, acum, nemărginită, nu i-am cunoscut niciodată această parte.Acesta îşi scoate sabia şi se îndreaptă spre Harry care acum era cu spatele la el.
"-Zeus, nu!" strig eu băgândumă înaintea tăişului.
"-Despina, trage-te!"Îmi ordonă Harry dar eu nu îl bag în seama.
"-Da Despina, fii fată ascultătoare şi dă-te la o parte." spune Zeus iar eu dau negativ din cap.Simt o mică urmă de durere pe abdomen.Arunc o privire iar tricoul meu alb, a devenit roşu.Harry mă împinge de acolo iar eu cad la pământ.
"-Nu Zeus!Te implor!Fac orice, doar lasă-l!" strig eu dând frâu liber lacrimilor.Zeus ia sabia de la gâtul lui Harry şi vine către mine.
"-Faci orice nu?" Întreabă acesta iar Harry intervine.
"-Nu!Despina lasă-l să mă omoare.Nu îmi este frică de el!" spune acesta iar Zeus continuă să mă privească.
"-Da, Zeus, eliberează-l pe Harry iar mai apoi cu mine poți să faci ce vrei." spun eu privindu-l pe Harry care devenise deja roşu de furie.
"-La naiba cu eliberarea asta!De ce aş vrea ca eu să fiu liber iar tu să fii aici?!" strigă el.
"-Harry, te rog, eu o să fiu bine, ascultă-mă." Spun eu mergând spre el, mângâindu-i obrazul.
"-Nu iubito, nu voi pleca fără tine!" spune acesta.
"-Oh ba da vei pleca!" intervine Zeus. Iar Harry începe să înjure în barbă.Mă dau în spate puțin, iar Zeus spune câteva cuvinte necunoscute mie iar eu alerg spre Harry.Îl strâng în brațe dar acesta devine doar praf.A funcționat, Harry e bine.
"-Acum ai de gând să mă trimiți şi pe mine?" spun eu.
"-Nu.Normal că nu.Despina, mai ții minte sărutul?Am spus că niciunul dintre noi doi nu îl va uita iar acum, priveşte, suntem împreună." spune acesta.Şti-am că nu mă va trimite înapoi, şti-am!Iar acum sunt blocată aici, cu el.
"-Tu eşti un nimic pentru mine!Nu însemni nimic în viața mea!Te urăsc cu toată ființa mea Zeus!" spun eu plină de silă iar acesta rămâne mut de uimire.De ce este uimit?Eu nu simt nimic pentru el(,) şi ştie asta.
"-Te-am avertizat că dacă te vei întoarce vor exista consecințe draga mea." Consecințe?Mai scuteşte-mă cu asta!Puțin îmi pasă de consecințele sale!Dacă ar vrea să mă ajute cu adevărat m-ar trimite înapoi în Lumea Nouă şi nu dădea în lături.Este un nenorocit şi asta mi-o dovedeşte cu fiecare cuvânt."-Te iubesc, Despina!" Ce face?Ce mă tu pe mine? Cred că are insolație sărăcuțu'.
"-Mai bine mor decât să ştiu că mă iubeşte o lipitoare ca tine!" Spun eu.
"-Acesta este Blestemul zeiilor, Despina!"