Cursa infernala (+18)

Cap. 3 #

        Mai am o ora pana la întâlnire si eu ma fâțâi nervoasa prin birou. Mă așez pe scaun a zecea oara in mai puțin de 20 de minute, pe lângă ca întâlnirea a fost reprogramata pentru ca moșul cu care trebuie sa discut întârzie ziua mi-a fost stricată de un tip sexy pe nume Daris. Nici acum nu imi ies din minte ochii lui verzi. OK chiar înnebunesc. Trebuie sa imi iau gândul de la el. Telefonul de pe birou sună si imi arata linia secretarei.

      - Da Sara! Spun autoritara, mereu am fost asa cu angajații, vreau sa nu greșească nimeni, perfectionismul fiind deviza mea in orice.

      - Doamnă, domnul cu care trebuie sa negociați a venit la ora fixata anterior, il conduc in sala de conferințe ? intreaba cu un ton in care se citește frică si emoții.

         - Da Sara logic ca in sala de conferințe, șervețel cu ceai, cafea sau apa! In 10 minute vin si eu.

       - Dar...

      - Niciun dar! si închid telefonul.

         Lasă sa aștepte, nu ma întoarce el pe mine... Cu mine ori ești punctual ori ești răsplătit cu aceeași moneda. După 5 minute deja ma plictisisem asa ca pornesc spre sala de conferințe pregătită pentru o lupta la sânge. Ajung in fața ușii de mahon si deschis ușor ușa pentru a-mi face intrarea perfect, dar când uşa este larg deschisa ajung in fața acelor ochi lângă care m-am trezit. Si eu care credeam ca am de discutat cu un moș libidinos ce imi va face avansuri si pana la urma dau de dracu in persoana. Uimire i se citea pe fata dar nu ma lăsam intimidata de evenimentele de dimineață, viața personala e viața personala, munca e muncă. Imi îndrept postura si merg la locul meu in capătul mesei, ii arat sa se așeze pe locul din dreapta mea si asta face fara sa își ia ochii de pe mine.

    - Ma numesc Maria Anjeline si sunt CEO a acestei firme. Din cate cred ca ti-ai dat seama cer punctualitate persoanelor cu care fac afaceri pe terenul meu. Si ridic mâinile pentru a arata tot ce ma înconjoară.

        Las mâinile jos si aștept ca Daris sa se prezinte.

      - In primul rand ma numesc Daris Delmarco si dețin firma ce insistă de jumate de an sa contracteze cu firma ta. In al doilea rand imi pare rau pentru schimbarea subita de programări dar am avut o dimineață foarte interesanta. Imi răspunde cu voce ușor răgușită.

     - Acestea fiind zise sa trecem la afaceri ! Dece vrei sa contractezi cu mine ? îl întreb profesional si cu expresie neutra.

    - Firma ta este cea mai buna in materie de Fashion design din Seattle si am auzit ca vrei sa te extinzi asa ca eu vin in ajutor, cu firma mea îți ofer cei mai buni oameni ai mei in materie de design plus relațiile mele pentru a scoate mai ușor hainele pe piață. Am studiat mult ceea ce lucrezi si mi se pare superb ca scoți haine atât la preturi accesibile pentru oameni cu salariu mediu cat si pentru bogatani. Sincer ai facut o avere frumușică cu firma asta, Maria, daca imi permiti sa iti spun asa.

    - Da imi poti spune Maria. Bun imi oferi ceva dar ce vrei la schimb ?

   - Sa zicem ca as dori 10% din câștigurile proiectelor ce le începi din momentul semnării contractelor, ce ai început pana acum e al tau !

    - Buuun sa clarificam imi oferi cei mai buni oameni de la tine din firma, desigur trebuie sa ii angajez, dar ii pun o perioada in testare daca nu-mi convine ceva au zburat fara discuții. In ceea ce privește relațiile imi imaginez ca tot eu trebuie sa le plătesc prăjitura. Pana acum greșesc cu ceva ?