Ajunsi la balul de absolvire al Loredanei , Ionut se aseaza timid la masa indicata de Lola si priveste neutru la discutiile Lolei cu fosti colegi, intr-un sfarsit se aseaza langa acesta zambindu-i cald.
-Cum ti-se pare?
- Frumos, spune acesta uitandu-se imprejur. "Atatea culori, atata lume, atatea glasuri" ,se gandi Ionut. Toti colegii Lolei erau pe ring-ul de dans , iar el se uita la ea care era atat de calma si de zambitoare. De cateva saptamani de cand stia ca va veni cu ea la bal isi repeta in fata oglinzii "Lola, vrei sa dansezi cu mine?" , dar de fiecare data cand i se punea un nod in gat gandindu-se la chipul ei atat frumos si de cald si se intreba uneori daca doar el o deseneaza altfel incat sa-si piarda firul ratiunii.
Lola vazandu-l atat de pierdut in ganduriile lui se gandea ca poate se plictiseste sau nu i-a facut placere sa vina cu ea la bal . Aceasta sarise de pe scaun si-l luase de mana pe Ionut ,el se uita la ea si astepta sa vada ce are de gand si atunci cand la dus pe ring-ul de dans i se facuse rusine de nereusita lui. "Nu am reusit sa o invit eu". Incepusesa cante "Inima mea" , la auzul acestei melodii Ionut o luase usor de maini pe Lola si incepusera sa se zbenguie razand.
-Mai incet, i-a spus Lola razand si incercand sa se opreasca din zbenguit. Isi trecu mainile pe dupa gatul lui si il privi in ochi . Era frumos, se gandi Lola , de cand s-au cunoscut ochii au fost cei care i-au placut cel mai mult. Ionut lasa fruntea sa-i se sprijine de fruntea ei si o intreba in soapta :
-La ce te gandesti ? Fata surase , iar surasul ei era o alinare pentru el , ii mangaia sufletul .
-La ochii tai , ii spuse sfioasa fata. Nu se astepta la raspunsul asta , chiar deloc. Acum nu stia ce sa-i spuna sau sa o intrebe.
-Iti plac chiar asa de mult?
-Nu ii plac , ii ador .Ionut statu o secunda pe ganduri si o trase mai aproape de el si o saruta pe crestetul capului .Lora a suras si s-a cuibarit la pipetul lui continuand sa danseze.
**
Ajunsi acasa , amandoi incercau sa nu il trezeasca pe bunicul Lorei care dormea bustean pe canapea . Lora si-a lasat capul intr-o parte cu o privire induiosatoare .
-Saracul de el a adormit pe canapea . I-am zis sa nu ne astepte . A luat o patura de pe scaunul alaturat si l-a invelit pe batranul care statea intins pe fotoliu. Ionut privea scena din pragul usii cu mainile in buzunare si neluandu-si ochii de pe Lora . Mereu avea grija de bunicul ei si de el , nici nu stia cum avea sa o rasplateasca pentru acesti ani care a incercat sa-l indrume pe drumul cel bun .
-Hei, i-a trecut mana prin fata ochiilor ca sa-si revina din acea stare de hipnoza si isi indrepta ochii obositi spre ea. Ionut , hai la somn . E tarziu !
-Nu prea cred, oprind-o din drum si prinzand-o de mijloc. Unde te grabesti? Isi dezvelii dintii lui albi intr-un zambet cu subinteles, incerca sa si-l stearga de pe fata inainte ca Lora sa-si dea seama la ce se gandea . Nu era o nautate ca avea fantezii cu Lora . O dorea inca de cand incepuse sa se dezvolte si chiar daca era timida si cuminte lui tot ii inspira un aer erotic .
-Vreau sa dorm , s-a plans Lora venind mai aproape de el . A inschis ochii inhaland mirosul lui care o facea sa nu stea locului avea nevoie de preocupare de fiecare data cand simtea acel parfum propriu al lui altfel ar fi sarit la gatul lui si ar fi inceput sa-l sarute si nu s-ar fi oprit la gat.
-Sigur, sigur? Intreba el poznas iesind din sufragerie si indreptandu-se spre camera lui cu pasi mici . Lora mergea si ea pe urmele lui incercand sa nu faca zgomot ca sa nu-l trezeasca pe bunicul ei .
CITEȘTI
Ionut (WattAwards)
RomanceDoi copii inofensivi, o fata si un baiat al strazii se indragostesc unul de celalalt de mici si mai departe cititi :*