Prima zi de infern

45 4 0
                                    

"Ce se intampla?Unde sunt?"

Am incercat sa ma ridic ,dar nu puteam.Corpul meu era paralizat.Nu mai auzeam nimic ,decat bataia inimii mele .Linistea invaluise toata incaperea.

"Te-ai trezit?"

O voce necunoscuta de barbat a spart acea liniste.Imi era teama sa ma uit sau sa raspund.

"Ce fata rea!Nu vorbesti cu mine?"

"Cine este?Ce vrea de la mine?Sa ii raspund sau ...nu?"

"Vad ca nu ai chef de mine!Voi veni mai tarziu,poate iti revi!"

Tronc!

Usa a fost trantita intr-un mod salbatic de acel barbat.

Incet,mi-am deschis ochii ,trezindu-ma intr-o camera straina.

"Doamne..ce caut eu aici?Unde sunt si cine m-a adus?"

Camera era draguta ,dar nu era camera mea.Aceasta avea o baie foarte mare cu dusi si toate cele.Patul era gigantic.Scari mici din lemn duceau catre o fereastra rece de sticla.
Dulapul era plin cu haine de fete .Pe jos era un covor cu cea mai scumpa si fina blanita.Peretii erau desenati cu niste flori roz ,asortati cu camera.Era primitoare ,dar...cine ma adusese defapt aici si ce dorea de la mine.

M-am dus la usa sa vad daca este deschisa,dar nici o sansa.Vazand ca nu am cale de scapare ,m-am dus la fereastra.De acolo puteam vede o gradina frumoasa plina cu ciresi si cateva flori.

"Ce priveliste frumoasa."

Imi placea ce vedeam ,dar eu voiam sa fiu acasa .Nu intelegeam ce se intamplase.

Privind pe geam , gandurile reci imi impanzisera mintea,dar toate aceste ganduri au fost intrerupte de cineva.

Cineva a intrat la mine in camera.Pentru cateva secunde am ramas incremenita cu fata la fereastra.

"Vad ca esti mai bine!De aici nu poti scapa asa ca nu incerca sa o faci."

"Imi este frica sa ma intorc ..imi este frica de aceasta voce ,dar la un moment dat va trebui sa o fac"

"Iar nu vorbesti cu mine?Nici macar nu te intorci?"

Corpul meu paralizase iar ,dar stiam la un moment dat voi da ochii cu acest om.Am tras aer adang in piept si mi-am facut curaj sa ma intorc.

Acel chip angelic ,acel corp perfect sculptat,acel om parea a fi un inger.Era perfect.

"Aici ai niste mancare ,daca ti-e foame ia si mananca."

Gura imi era inclestata.Nu puteam rosti nici un cuvant.Fortandu-ma am reusit sa ii multumesc :

"A..Ari-ga-to!"

"Inca iti este frica de mine nu e asa?Acum o sa te las am putina treaba"

Poc!

Usa a fost trantita iar in acel mod salbatic.M-am indreptat spre masa la mancare.Erau niste clatite cu ciocolata.

"Sunt chiar bune aceste clatite,dar cine este acet inger? Ce vrea de la mine?Vreau inapoi acasa..."

Aceste intrebari ma bantuiau mereu .Tot ce puteam face aici era sa stau si sa ma plimb prin casa.

M-am dus pana la baie sa imi fac un dusi.Am lasat apa calda sa se scurga incet peste pielea mea alba si catifelata.

Dupa ce am terminat ,m-am dus sa imi iau ceva de imbracat.Am ales o rochita vaporoasa,alba cu niste fulgi de nea albastrii.

Am pornit incet spre oglinda uriasa din camera mea si m-am privit in ea.

"Oare imi sta bine?"

Chiar daca eram prinsa aici si nu aveam ce sa fac,macar de aratat sa arat ok.
Stiam ca nu am scapare asa ca m-am pus in pat .

"Acel barbat era atat de perfect!Avea un par blond si niste ochi atat de negrii,ca noaptea.Buzele acelea fine si perfecte cerseau saruturi dulci,iar nasul sau se ascundea sub bandana alba ."

Acesta era ... Ticalosul ce ma rapise, dar nu stiam DE CE.
Plictisita am adormit ,facandu-mi tot felul de scenari si punandu-mi tot felul de intrebari la care nu primeam nici un raspuns.

O noua poveste...Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum