Cînd ai parte de tot ce îți dorești restul lumii nu mai contează.
Eram fericită sau măcar așa vroiam să par în văzul tuturor. Ca în orice relație început era perfect dar timpul,certurile, gelozia, reproșurile și neîncrederea şi-au făcut efectul.
Dacă de la început el mă iubea mai mult atunci după prima despărțire totul luase un alt drum, mă temeam să îl pierd deaceea nici nu am observat cum m-am pierdut pe mine însumi.
Îmi doream să îl fac fericit chiar și cu prețul propriei mele vieți.
Chiar și cînd nu mai provocam interes și în altele își găsea liniștea eu oricum eram alături.
Plingeam și mă învinovățeam tot pe mine, într-atît de mult eram dependenta de el.
Faptul că mă adusese în casa lui asta era un pas spre un viitor comun însă cu timpul familia lui mi la înlocuit chiar și pe dinsu, el nu era alături dar frații și părinții lui mă copleșeau cu dragoste și atenție.
Sacrificiile mele erau meritate după cum consideram eu dar observam cu ceilalți mă jelesc și ca îl judecă pe el.
Nu eram increzuta in mine însă pentru el puteam pune și mîna în foc că va fi pentru totdeauna cu mine.
