#3 În brațele lui.

390 24 0
                                    

#3
E: KEVIIIIIN!!
¤Nimeni nu răspunde,mă duc în bucătărie şi văd un bilet.Biletul era de la Kevin.
K: Emi,eu am plecat înainte de a te trezi,mă grăbesc..Pa.
¤ Ce ciudat,el tot timpul îmi spunea cu o zi înainte că nu are timp să mă aştepte sau nu ştiu,ce are cu mine? I-am făcut ceva?
Mă uit să văd cât e ceasul şi îmi dau seama că e ora 7:35 şi ar trebui să plec..
În 10 minute am ajuns cu autobusul,iar când intru pe hol o văd pe Ambra cu Jon,pffuu..Ambra m-a văzut că mă uit la Jon şi îl sărută..Când am văzut ce face mi-a picat faţa jos..Din acel moment mi-am spus că Jon nu are niciun senitment faţă de mine,ci doar o simpatie.
Ambra se uită urât la mine,iar eu mă uit la fel..Într-un sfârşit mă duc să îmi iau cărţile din dulap..
În timp ce le iau,vine Jon la mine.
J: Ce faci?
E: Ce ţi se pare că fac?Îmi iau cărţile.
J: Eşti bine?
E: Foarte bine -trântesc dulapul şi plec în clasă-
Jon vine după mine,iar eu mă aşez în bancă unde stăteam singură.
J: Pot sta lângă tine?
E: Ia vezi,poţi?
J: Ce ai?
E: Nimic,ce să am?
J: Ieri a fost totul ok.
E: Azi nu mai e nimic ok.
J: Mi-am dat seama.
¤În timp ce eu mă tot contraziceam cu el,se apropie Ambra şi..
A: E al meu,lasă-l sau vezi tu -şoptindu-mi-
E: Vezi,Jon?Asta e.
J: Las-o.
E: Să o las?
J: Da.
E: Păi tu ai lasa-o?
J: Da.
E: Sigur,daia v-aţi sărutat.
J: Ăhă,deci pe tine asta te "doare" -râzând-
E: Nu îmi pasă ce faci.
J: -Uitându-se în ochii mei- Crezi că te cred?
E: Da.
J: Știu că îți pasă.
E: Bine,frate..și ce rezolvi?
J: Nimic.
E: Ok.Las- așa.
¤După 1min se sună de ore..Toată ziua a stat lângă mine şi nu s-a dezlipit de mine..Deşi nu îi arat,chiar îmi place că face asta,e aşa de drăguţ..După ore,plec acasă rapid,ca să văd dacă a ajuns Kevin acasă..Intru în casă,iar Kevin era pe canapea cu mutra aia a lui,de câine plouat..
E: Zi ce vrei..
K: -zâmbind drăgălaş- Păiii,ştii că te iubesc,mult,mult,mult,da? -Venind la mine să mă îmbrăţişeze -
E: Lasă-mă şi zi ce vrei,nu o mai tot lungi.
K: Vine Ama,azi la noi..poţi săăăă..nu ne deranjezi?
E: Vrei să plec?
K: Da..
E: Unde?
K: Du-te la Jon sau la Xonia..
E: Nu..
K: Păi de ce?
E: Xonia nu a venit azi la şcoală,iar la Jon nu mă duc.
K: Hai măă.
E: Iar mă pui pe locul 2?
K: Ştii că mereu ai fost pe locul 1..
E: Ăhă,sigur.
K: Atunci măcar mergi să îmi cumperi ceva?
E: Stai să ghicesc..
K: Nu d'alea tu!Cicolată vreau.
E: Ştii ce?Acum te comporţi ca un înger şi ieri ce ai făcut cu mine? Nu meriţi lasă-mă. -fugind în cameră.-
¤Încerc să nu plâng..dar nu ştiu de ce aş plânge..Mă uit la notificările de pe facebook,iar Jon iar îmi scrie şi iar vorbim toată seara..pe la ora 4:00 (dimineaţa)îmi spune să mă duc până la uşa..
Ies din cameră încet şi cobor scările tiptil,ca o pisică.
K: Ce faci?! -Urlând din camera lui-
E: Ăăăă,beau nişte apăă!!!
¤Ajung într-un sfârşit la uşă,iar când o deschid SURPRISE!

În brațele lui.Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum