În brațele lui.

#24

¤În câteva minute,ajungem la Pizza' şi ne aşezăm lângă Dam şi Xonia..Comandăm ceea ce ne trebuie şi începem să povestim..După câteva minute,mi-am dat seama că Xonia avea ceva.

E: Ai păţit ceva?

X: Păi...Jon şi Ambra vor să se transfere la o altă şcoală şi în locul lor vor veni alţii.

E: A,păi de Ambra oricum nu îmi pasă,doar că na...Jon..Eram certată cu el,aş vrea să îmi cer scuze pentru asta,că mna..

X: Păi azi îşi face bagajul,deci încă ai timp să treci pe la el..

E: A ok..Tony,aşteaptă-mă aici,nu stau mult.

T: Ok..Vezi că te sun dacă stai mai mult de 20 de minute.

E: Ok,ok-râzând-

¤Mă ridic de la masă şi plec,în câteva minute ajung în faţa porţii şi nu ştiam cum să îi spun,cum să reacţionez,şi habar nu am ce o să creadă el după,cine ştie ce..Poate Ambra e la el..mhm.

-După mai mult timp de gândire,Emi apasă pe clanţa porţii şi merge în faţa uşii. Sună la uşă de 2-3 ori ca să fie sigură că Jon a auzit..Jon îi deschide uşa şi se aşează pe canapea.-

E: Ştiu vestea.

J: Ce veste?

E: Ştiu că te muţi.

J: Şi?

E: Vroiam să îmi cer scuze pentru tot.

J: Eşti iertată.Îmi va fi dor de tine.

E: Şi mie. -îl îmbrăţişez-...dar de ce vrei să mergi?

J: Ambra vrea şi nu o pot lăsa singură..

E: Păi de ce nu?

J: Pentru că încă are nişte probleme..Şi aş vrea şi eu să mă distrez puţin aşa..

E: Eh,chiar îmi vei lipsi...-cu ochii înlăcrimaţi-

J: Hai bă..nu plânge,o să ţinem legătura,promi! -încercând să nu plângă şi el-

E: -Ştergându-şi lacrimile- nu va fi tot una.

J: Va fi la fel.

E: Ba nu,pentru că nu te voi mai vedea,nu îţi voi putea vorbi,nu va fi NIMIC la fel.

J: Mhm,aici ai drepatate,dar va fi totul bine,hai aici.

¤Mă îmbrăţişează strâns tare..şi sincer chiar dacă nu era cel mai drăguţ băiat..ţineam la el,doar îmi este prieten..îmi e ca un fel de frate.Nu vreau să plece...Mai ales cu scorpia aia de Ambra..Mi-am dat seama,cât de mult înseamnă pentru mine Jon,nu..Tony e mult mai sus..şi pe Tony chiar îl iubesc,sunt obsedată de el,dar cu Jon era altfel..adică deşi nu prea vorbeam..era colegul meu şi totuşi..

J: Va fi tot bine,îţi promit.

E: O să îmi fie dor de tine,bă..

J: Cred că de tine îmi va fi cel mai dor.

E: Mă faci să plâng prostule.

J: Hai gata-râzând-..Ştii eu chiar cred că va merge..nu o să pierdem legătura.

E: Promiţi bă?

J: Da,normal. Adică vorbim pe facebook,skype şi pe tot ce vrei tu.Îţi voi urmări tumblr-ul să văd ce postezi şi pe snap...şi tot.

E: Şi eu te voi urmări..să faci pozee..Şi mai exact unde te muţi?

J: Păăi, ne mutăm în Italia,cică acolo e nu ştiu ce şi mna,o să fie totul bine.

E: Ştii că acolo se întâmplă multe chestii rele şi de toate,nu?

J; Da,dar sunt puternic şi totul va fi bine.

E: Şi dacă Ambra va păţi ceva?

J: Voi avea grijă de ea.

E: Ce frumos,mna..eu plec..Să ai grijă de tine şi să mă suni şi să îmi scri şi multe pozeee să faci.

J: Bine,bine..-râzând-

Mă îmbrăţişează pentru ultima dată,pentru că eu una cred că nu se va mai întoarce,acolo sunt alte oportunităţi..Ies afară şi îl pup pe obraz..Nu îl voi uita..Şi nu ştiu de ce reacţionez aşa,mai am mici sentimentele faţă de el,adică ţin la el ca la un prieten nimic mai mult,da' îi voi simţi lipsa.

În câteva minute ajung înapoi şi mă aşez lângă ei.

T: Şi,cum a fost?

E: Păăi,a fost..ok.

T: Mhm,ai stat destul de mult.

E: Nu fi nesimţit,ok?Ştii că ţin la el ca la un prieten,nimic mai mult.

T: Sigur..mai ales că ai stat vreo 20 de minute..

E: Până când am ajuns..Acum faci crize de gelozie,sau cum?

T: Cam aşa..Ştii bine că nu îmi place..

E: Doar am vorbit şi l-am îmbrăţişat.

T: Cât a durat îmbrăţişarea?

E: Crezi că am numărat? A da,l-am pupat pe obraz.

T: Vrei să explodez aici?

E: -îl ciufulesc- Gelosul meu. -râzând-

T: Nu sunt gelos!

E: Nuuu,deloc.