-U..unde sunt? Cum am ajuns aici?
Locul asta imi da fiori!
-Ce..ce..liniste..
Totul parea a fi invaluit in tacere.
Copacii inalti strabatuti de un vant rece , fosnesc,dar nu era orice fel de fosnet , era unul in spaimantator , de-a dreptul sinistru.
Totul parea a fi facut anume pentru a te baga in spaima si a te face sa iti pierzi orice speranta.
Uitandu-ma in jur , am observat o poteca.
Indepartandu-ma pe acea poteca , de locul unde ma trezisem am ajuns la o cabana.
Aceasta era cuprinsa de un intuneric straniu.
Incet ma apropii. Mana tremuranda o indrept catre clanta pentru a deschide acea usa din lemn.
La deschiderea ei , aceasta scartai puternic , sunetul rasuna in toata padurea.
-E..e.. cineva?
-Se pare ca nu este nimeni aici.
Cred ca acest loc este parasit avand in vedere faptul ca oriunde inalti privirea dai de panza de paianjen. Cred ca voi sta aici o vreme.
Acea cabana chiar era parasita.
Deasupra patului , aproape de tavan era inscriptonat anul infintarii acelei cabane:1978
Pe pereti erau agatate tablouri prafuite.
Deasupra noptierei de langa pat erau asezate doua rame , ambele aveau poze alb-negru cu niste batranei:O femeie trasa la fața , parea foarte trista , doi ochi aproape in lacrimi si un chip modelat de timpul aspru.
Pare a fi si un barbat , nu se vedea prea bine deoarece fotografia era sfasiata de cineva sau ceva.
Intre timp se lasa seara.
-Nu stiu cat de sigur este locul acesta , dar mai bine aici decat afara.
Am scuturat putin patura si perna apoi m-am asezat in acel pat vechi in speranta ca voi adormi.
Pe seara se starnise o furtuna foarte urata , din pat ma uitam la peretii luminati adeseori de fulgere , ascultam ploaia.
Picurii mari ce cadeau pe acoperis in tandem cu tunetele creeau o atmosfera ciudata.
