27. Cina in familie.

37 5 1
                                    

Mergem acasa la Harry si după putin timp o suna pe mama lui sa o întrebe daca poate sa rămână câteva ore cu băiatul. Ea a spus ca da asa ca noi putem pleca linistiti. Ma duc sus si schimb băiatul după care ii dau sa mănânce si după il pun la somn. Ma gândeam sa fac si eu un dus si sa ma schimb in haine curate.
- Harry vrei sa facem un dus împreună? Il întreb eu.
- Si băiatul? Strigă el.
- Doarme.
- Atunci haide.
Il ascul si intru în dus dupa care vine si el si ma sărută usor si delicat pe gât. Fac si eu acelasi lucru muscand usor si sarutand. Îmi era foarte dor de atingerile lui, de iubirea lui, de blandetea lui. Nici nu mai stiu de ce ne-am certat. După 15 minute de dus liniștitor iesim si noi afara auzind soneria. Ma îmbrac foarte rapid si ma duc jos ca sa deschid.
- Sărut mana doamna Styles. Ii spun eu femei frumoase din fata mea.
- Sa trăiesti nora mea frumoasa. Unde este băiatul meu frumos? Ma intreaba ea.
- Este sus la noi in camera doarme.
- Aha.
- Noi ne ducem sa facem niste cumpărături incercam sa ne întoarcem cat de repede putem chiar daca avem foarte multe lucruri de cumparat pentru bebe.
- Si de ce va grăbiți frumosilor?
- In seara asta ne-am gandit sa facem o cină in familie ca sa ne vadă băiatul.
- Aaa..pai Atunci ma pun sa gătesc si eu ceva. Ca tu ai treaba cu copilul când te întorci.
- Ar fi o idee minunata. Va multumesc foarte mult.
- Unde ai gasit-o Harry atât de frumoasa, atât de cuminte, atât de curata, atât de îngrijorată pentru tine si pentru copilul vostru?
- Nu stiu mama...ea e unica si foarte speciala. Spune el de sus.
- Asta este foarte adevarat.
Se îmbracă si Harry si coboară repede jos. Eu ma duc pana sus sa îmi vad băiatul si după sa plecăm ca deja mai erau 5 ore pana la cina si noi încă nu am plecat de acasa.
- Trebuie sa ne grăbim Harry ca daca nu plecăm acum intarziem. Ii spun eu.
- Pai atunci ce mai asteptam? Ma intreaba el.
- Pa doamna Styles. Ii spun eu.
- Sa aveti grija de voi. Ne spune ea.
- Da mama. Mereu la fel de grijulie. Spune Harry.
Pana la urma plecam si noi. După putin timp ajungem si noi la moll. Ne-am foit vreo 3 ore pentru a cauta ce ne dorim. După ce am gasit tot mergem spre casa de marcat ca sa plătim ce am cumparat. Conducem cam 10 minute după care intrăm in casa cu toate bagajele pe care le-am cumparat.
- Mark? Ce cauti aici? Il întreb eu.
- Am vazut ca ai nascut si ca te-ai mutat cu Harry. Si se pare ca va veti si căsători. Si mie când urma sa-mi spuneti?
- Urma sa te invităm la cina din seara asta si sa-ti explicăm situația. Spun eu.
- Si cu întrebarea care ti-am pus-o cum ramane?
- Răspunsul e nu. Îmi pare rău dar deja m-am împăcat cu Harry si mai avem si un copil împreună.
- Daca asta este decizia ta eu nu am ce spune. Dar sa stii ca daca iti făceam eu asta nu cred ca-ti convenea si stii vorba aia..,, ce tie nu-ti place, altuia nu-i face"
- Este foarte adevarat. Trebuia sa vorbesc cu tine mai întâi dar eu m-am gandit la viitorul copilului meu.
- Nu trebuie sa-mi mai dai explicați. Eu am inteles asa ca mai bine plec. Mi-a părut bine.
- Nu rămâi la cina? Intreaba Harry.
- La ce ora este?
- Pai cam in 2 ore.
- Atunci ne vedem atunci.
- Bine. Pa.
- Good Bye.
Ma simteam foarte prost pentru tot ce i-am facut lui Mark. El a avut atâta grija de mine si mereu mi-a dăruit numai dragoste. Iar eu in schimb i-am dăruit un NU mare si o despărțire cruntă. Sunt cea mai rea persoana pe care o cunosc.
- Te simti bine Jenni? Ma intreaba Harry.
- Nu ma simt bine deloc. Ma simt foarte rău.
- Te inteleg.
- Nu ai cum sa ma înțelegi. Tu ai auzit ce i-am facut fratelui tau? Am plecat de acasa fara sa stie el. M-am împăcat cu tine la fel fara sa stie el si acum ne-am mutat împreună tot fara sa stie el. Tie cum ti se pare?
- Foarte crud si fara inima.
- Mersi pentru sinceritate.
- Cu multa placere. Îmi pare foarte rău. Dar daca vrei sa te întorci la el eu nu am ce-ti reprosa.
- Nu o sa fac asta Harry. Dar o sa-l las sa vadă copilul si pe mine când vrea el. Pentru ca noi am însemnat foarte mult pentru el. Si nu-i pot interzice si asta. Tu ce zici?
- Sunt perfect de acord.
- E bine atunci.
Pana la urma termin discuția cu Harry si ma apuc de pregătiri. Merg mai întâi la bucătărie sa o gasesc pe soacramea. ,, o îmi place cum suna" spun eu in mintea mea. Bucătăria arată splendid. Mama soacră a aranjat foarte frumos in bucătărie iar mesele erau pline de bunătăți spectaculoase.
- Mama soacră totul arată minunat. Va multumesc foarte mult. Ii spun eu.
- Mama soacră? Îmi place cum suna. Cu multa placere draga mea. Îmi spune ea.
- O sa mâncăm in living pentru ca am cumparat o masa foarte mare care o asamblează Harry in grădina. E de 30 de persoane.
- Bine draga mea. Si m-am gandit sa angajați o servitoare. Adică o menajera care sa aibe grija si de copil si de curățenie.
- Este o idee foarte buna. O sa vorbesc cu Harry si o sa ne punem de acord.
- Bine draga mea.
- Harry esti gata? Ii întreb eu.
- Da. Dar tu?
- Pai adu masa in living. Sau vrei sa mâncăm in grădina din spate?
- Mai bine mâncăm in gradina. Tu ce zici?
- Atunci pune-o in spate si aduc mâncarea acolo imediat. Dar mai întâi ma duc sa vad ce face frumosul meu ingeras.
- Bine iubire.
Urc sus in camera sa vad ce-mi face băiatul. Deschid usa sa-l iau pe băiat sa-l duc jos dar nu-l gasesc nicăieri.
- Harry copilul a dispărut..........

Cine credeti ca a luat copilul? Credeti ca il va gasi?

Iubire imposibila!( in Curs De Editare)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum