Iubire imposibila!( in Curs De Editare)

21.Greseala!

Ma uit in ochii lui..si el in ai mei. Nu stiu ce sa-i mai spun. Sunt confuza.
- Te simti bine? Il intreaba o asistenta pe Harry.
- Sunt bine...multumesc pentru griji. Spune el.
- Cu multa placere frumosule.
- Ce ai spus? Intreb eu.
- Ca este frumos...este vreo problema?
- Este tatal copilui meu.
- Sii?
- Iti arat eu...
O iau de par si o scuip direct intre ochii...fix la tinta. Ce buna sunt.
- Pentru ce a fost asta? Intreaba Harry.
- Nici macar eu nu stiu.
Se uita la mine ciudat iar eu ii zambesc pervers. Nu vreau sa ma indepartez de Harry...il iubesc mult prea mult. Dar poate o sa ma indragostesc de Mark.
Dupa cateva minute de stat pe ganduri imi suna telefonul.
- Ce faci iubito? O voce cunoscuta ma intreaba.
- Bine, la spital. Spun eu realizand ca este Mark.
- Ai patit ceva?
- Nuu...fratele meu a avut un accident cu masina.
- Si cum se simte?
- Foarte rau. Nu cred ca mai rezista mult.
- Imi pare rau...vin si eu acolo imediat. Te pup dulce si te iubesc mult.
- Bine, te astept.
Am inchis telefonul in timp ce ma uitam insistent la Harry. Ma priveste, se apropie de mine si ma saruta.
- Ce faci Harry? Spun eu departandu-l de mine.
- Nu te mai preface ca nu ti-a placut.
- Nu mi-a placut.
- Nu te cred.
- Asta e. Crezi ce vrei.
Ma uit in ochi lui si simt cum incearca sa ma evite, dar nu prea reuseste. Si eu fac acelasi lucru, il evit. Adica incerc. Incercam sa ma opresc, sa nu-l sarut si eu. Cand am simtit buzele lui mari si carnoase cuprinzandu-le pe ale mele intr-un sarut pasional, mi s-au inmuiat picioarele cu totul. Eram in alta lume..care se numea ,, Lumea lui Harry Styles" Visam in timp ce ma uitam in gol. Golul unui sfarsit nemarginit...golul unei iubiri nesfarsite...golul meu si a lui Harry.
- Esti bine iubito? Ma opreste Mark din a visa.
- Sunt bine, cred. Spun eu pierduta.
- Am avut grija de ea fratioare. Spune Harry dupa ce imi face cu ochiul. Ce o insemna asta?
- Ma bucur fratioare.. Spune el dupa ce ma pupa pe obraz.
- Vreau sa mergem acasa. Sunt obosita. Spun eu.
- Bine, vii Harry? Intreaba Mark.
- Nuu...mai bine imi caut un apartament. Si ma mut singur.
- Cum vrei. Spune el.
Cum? Nu o sa-l mai vad? Se muta? Nu...Harry nu pleca. Sau poate daca pleca o sa-l uit mai repede. Si asta e bine, cred.
- Haide la masina iubito. Spune Mark.
- Bine...sa mergem.
Ma urc in masina. Il vedeam pe Mark suparat. Vream sa-l intreb de ce dar in timp ce ma uitam la el mi se punea un nod in gat. Parea infricosator.
- De ce ma privesti asa? Ma intreaba Mark.
- Ma gandeam si eu la viitor.
- Viitorul tau langa mine?
- Da!
- Si ce iti prezice?
- Un baiat si multa fericire!
- Imi place!
- Si mie. Sper sa se indeplineasca!
Ma apropii de el si il sarut usor si delicat pe buze..dupa care ma saruta si el. Ma simteam bine, cred!
- Pentru ce a fost asta? Intreaba el.
- Nu stiu mi-a venit prin minte. Te-a deranjat?
- Nu, din contra, m-am bucurat.
- OK!
Ma uit in ochi lui care sclipeau. Cred ca de fericire, poate o sa am o viata fericita langa el. Sa speram.
Peste cateva minute de mers cu masina am ajuns in sfarsit si noi acasa. Am intrat in cemera mea dupa care am intrat in dus. Ma simteam racorita..si vie.
- Unde esti iubito? Ma intreaba Mark.
- In baie...vino daca vrei.
- Serios?
- Daa..eu te astept!
- Bine, o sa vin...dar nu in seara asta.
- Cum vrei tu.
- Te astept la masa.
- Vin in 20 de minute!
- Te astept!
De ce nu a vrut sa intre cu mine la dus? Ii este rusine de mine? Sau ce? Nu mai inteleg nimic.
Ma inbrac intr-o pereche de pantaloni scurti si o camasa care se leaga intr-o parte...in picioare o pereche de slapi albastri.. Parul mi-l prind intr-un coc dezordonat si dupa cobor jos. La masa erau peste 20 de persoane foarte elegante. Harry era la costum, la fel si Mark..numai eu paream de proasta acolo...............