O familie criminală. (Creepypasta)

Capitolul 2.

Mergeam singură pe holuri și toți se uitau la mine. „Mergi drept, ignorăi și arată-le că ești mai tare"
B-bine... Am trecut pe lângă ei și am ajuns în clasă. Nu era decât o bancă liberă, decât una în spatele clasei lângă o fată.
-Bună... Mă numesc Kill, pot sta cu tine?
-Normal, eu sunt Lisa, spune și îmi zâmbește. Ne așezăm și ora începe.
-Domnișoară Miruna, vrei să vi să ni te prezinți?
Am crezut că voi scăpa de asta, dar...
-Ăăă... Mă numesc Miruna, dar toți îmi zic Kill, am 16 ani și sunt o fire mai timidă. Sper că ne vom înțelege.
Plec la loc. Offf... Urăsc să fiu noua elevă.
După ore plec. S-a lăsat întunericul, dar nu îmi e frică. Merg, dar cineva mi-a pus cuțitul la gât.
-Ți-a fost dor de mine?
-Cine ești? spun fără frică.
Mă întorc să văd mutra atacatorului, dar nu mai era nimeni. What?? Fug spre casă.
-Cum a fost astăzi? zise tata.
-Bine... Tată, mâine e ziua mea...
-Și? Mâine nu ieși din casă.
-De ce?
-Du-te în cameră! țipă el.
Eu fug sus și mă trântesc în pat plângând. „Îl vom omorî la noapte". NU! Nu fac asta! „Vrei să trăiești acest chin de viață?!" Nu, dar nu e corect! Atunci închid ochii și îmi amintesc de mama... Mâine se împlinesc 9 ani de la moartea ei. Deodată îmi sună telefonul. Era Alle.
A: Bună, Kill!
Eu: Hei!
A: Te lasă tatăl tău mâine să dormi la mine?
Eu: Scuze.. Nu mă lasă să ies din casă mâine!
A: Ok. În fine, trebuie să închid. Bye!
Eu: Mda. Bye!
Ușor adorm , dar sunt trezită de un vânt rece. De ce e așa frig? Mă uit spre geam și văd că e deschis.
„What?! Tu nu ai lăsat geamul deschis."
Mă uit în jur și cineva se pune peste mine și îmi pune cuțitul la gât. E acel băiat din stația de autobuz.
-Cine ești? spun eu speriată.
-Coșmarul tău!
Apoi am reușit să îi văd fața. Avea un zâmbet cicatrizat și nu avea pleoape.
-Ce cauți aici, copia lui Jeff The Killer?
-Eu sunt real! Și sunt un eu destul de bun! De unde mă știi?
-Cine nu te știe? Și nu pari.
-Vrei dovadă? *spuse el cu un zâmbet malefic*
Atunci îmi pune mâna la gură, îmi sărută gâtul și îmi face o tăietură pe abdomen. De durere leșin. Sper că nu am murit virgină! Eram într-o încăpere neagră pe un fotoliu. Atunci vine cineva în fața mea.
-Cine ești? Am murit? *spun eu calmă*
-Nu mă recunoști? Eu sunt Katy. Sunt tu...
Eu eram blondă cu ochii căprui. Ea avea ochii roșii și părul roșu. (poza de la media)
-Nu ai murit. Eu sunt partea ta rea!
-Bine, dar...
-Lasă asta acum, trebuie să...
----------------------------------------------------------------
Gata capitolul 2. Sper să nu mă înjurați ^^ Scuzați greșelile!

Kill: Am murit? Jeff dă cuțitul!

Vă iubesc surorile melee!! :))