O familie criminală. (Creepypasta)

Capitolul 3.

-Trebuie să...
Și atunci mă trezesc în pat. Nu am murit! Încerc să mă ridic, dar o durere mă lovește și cad înapoi în pat. Ridic bluza și văd o tăietură mare. Mă uit spre geam și îl văd pe Jeff în pom rânjind. Merg la baie și mă uit în oglindă. Pe oglindă scria Don't go to sleep. Play with me! Stai scria... cu sânge... sângele meu! Intru în duș. O nouă zi plictisitoare de școală.

~Jeff pov.~
Cum mă simt? Fericit? Neeh. Trist? Neeh. Nu am nicio idee ce am... Îmi pare rău pentru Kill. Slender mi-a zis că ea e „specială", dar nu a zis că nu mă pot distra! Ajung acasă unde stau cu Slender și restul găști.
J: Ce faci, Slendy?
S: Iar ai urmărit-o?
J: Nuuu.
S: Ce i-ai făcut? Ai violat-o? *spune el râzând*
J: Nu! I-am băgat cuțitul în burtă! Nu am făcut nimic rău!
S: Cee?? Psihopat mutilat ce ești! A murit? E foarte rău!
J: N-are nimic, da' de ce e așa specială?
S: Păiii...

~Kill pov.~
Am coborât la masă.
-Neața, tată!
-Taci și mănâncă.
-Mulțumesc, nu trebuia să te deranjezi pentru ziua mea.
-Nu contează! E o zi ca oarecare.
-Bine... Mă pot duce la mormântul lui mama?
-Nu.
-Dar ce ai cu mine?
-Taci! Nu pleci nicăieri!
Fug în cameră. Mă îmbrac cu niște blugi negri mulați și cu tricou pe care scria I can see you! Și un hanorac, pentru că era frig. „Gândim la fel?" Da! Plecăm la mormânt.
Ies pe geam și plec la mormânt. Ajung și mă așez pe băncuță.
-Îmi pare rău, mami! Te iubesc!
Închid ochii. O văd pe mama venind spre mine.
-Și eu te iubesc. Iubirea vine din cele mai neașteptate locuri. La revedere!
Deschid ochii. Mi-am imaginat? Atunci lacrimile îmi alunecă pe obraji. Stau acolo toată ziua. Când plec acasă cineva mă oprește. Un bețiv!
-Ce faci, păpușă? Singură, noaptea?
El mă trage între blocuri și mă sărută. Eu îl resping și primesc o palmă. Închid ochii așteptând. Nu mai am ce face. Apoi când îi deschid îl văd pe Jeff și pe bețiv întins pe jos amândoi fiind plini de sânge.
-Mulț....
-În locul tău a-și fugi!
Eu fug. Când intru în casă, tata mă aștepta.
-Unde ai fost?
-Laaa... C-cimittir. spun eu bâlbâindu-mă
El vine și îmi dă o palmă. Perfect! Două palme într-o zi!
-Tu! După ce ai omorât-o pe maică-ta, te mai prefaci și interesată de ea! E vina ta! Trebuia să mori tu, nu ea!
Fug în cameră plângând. Mă uit la geam și îl văd pe Jeff. Era trist. Nu mai pot! Fug la baie. Îmi iau o lamă și fac o tăietură. „Stop! Kill, nu! Voi muri și eu!". Încă una! Încă una! Sângele curge din ce în ce mai tare. Închid ochii. Leșin!
----------------------------------------------------------------
Ăsta a fost și capitolul 3. Scuzați greșelile!
Întrebare: vă place cartea? :)