A mea sau a nimanui

În prezent

Am douazeci si sase de ani dar am trecut prin multe greutati si necazuri si am ajuns un om fara prea multe lucruri bune de oferit. Eram un tip cunoscut in cartier de care si cei mai rai se temeau si vorbeau cu frica la adresa mea stiind ca orice cuvant gresit le poate aduce mari necazuri.
Imi castigasem faima dupa multe scandaluri si batai de la care nu ma dadeam in laturi si care mereu se terminau in favoarea mea. Scoala nu a fost punctul meu forte jumatate din ea sau chiar mai bine am petrecuto in spatele blocurilor cu baietii la tigari, barbut si golanii lucruri ce îi cauzau mamei si mai multa suferinta si dezamagire spunand ca doar ea e vinovata ca nu a stiut sa ma educe ca sa devin cineva in viata.
Dupa ce am abandonat scoala m-am pus pe facut bani si am reusit fara prea mult efort sa am mai mult decat era necesar sau visasem vreodata si asta din lucruri nu tocmai legale. Desi viata mea este una lipsita de griji si aparent fara probleme eu sunt un tip posomorat pe care rar cineva la vazut zambind. Nu imi place sa fiu asa dar copilaria mea si-a pus amprenta pe mine si m-a transformat in cea ce sunt acum adica un tip care mai tot timpul este incruntat si care uraste veselia pe care unii oameni o afiseaza de parca ar fi tampiti sau drogati.
Singurii mei prieteni sunt mama si un baiat pe care il stiu din copilarie si la care fugeam cand acasa incepea nebunia. Parintii lui sunt si ai mei ma iubesc de parca as fi din sangele lor iar eu îi respect mai mult decat pe oricine desi pe primul loc e Dumnezeu in care cred cu tarie. Acum i-am cumparat mamei o proprietate la tara ca sa aibe cu ce sa isi ocupe timpul cat eu ma ocup de asa zisele afaceri in care eram implicat.
Trecuse mult timp pana ca mama sa isi poata reveni din traumele suferite alaturi de Gil si lacrimile lasase santuri adanci in obrajii ei dar cu toate astea era inca o femeie vesela si plina de bunatate gata sa ofere oricui un sfat si o mangaiere daca avea nevoie.
Acolo a cunoscut un barbat care o facea sa rada cu fiecare ocazie si care o ajuta in gospodarie fara sa ceara ceva in schimb si asta ma bucura dar mama nu mai avea curaj sa o ia de la capat sau sa riste sa ajunga din nou victima unui barbat. Cred ca mai mult îi era frica sa imi spuna mie ca sa nu o judec sau sa îi interzic sa vorbeasca cu el desi eu eram mai linistit cand stiam ca este cu el si ca poate sa se bazeze pe cineva.
Cand am fost sa o vizitez si l-am gasit in curte am profitat de cateva momente in care am ramas singur cu el si am vorbit ca de la barbat la barbat cum a spus el sa il avertizez ca daca vad macar o lacrima in ochii mamei sa va indrazni sa o faca sa sufere va avea probleme cu mine si ca nu face bine sa ma provoace. A ras cand a auzit ca il amenint si mi-a spus ca el a fost casatorit douazeci de ani si nu a lovito macar o data femeia de langa el si ca nu are in plan sa inceapa de acum. El respecta femeile si nu ar indrazni sa le jigneasca oricat de mult ar gresi acestea. M-am linistit si i-am multumit cerului pentru ca i l-a scos in cale.