A mea sau a nimanui

Din nou Ea

- Te rog puiul mamii cumpara tu tot ce te-am rugat ca aici nu gasesc calitatea din pietele din oras si in plus sunt si mai scumpe. Stii ca nu imi place sa irosesc banii cand pot face economie.
- Ti-am spus de mii de ori ca banii nu mai sunt o problema si ca poti sa cumperi tot ce iti doresti fara sa te gandesti ca nu iti ajung. Dar pentru ca m-ai rugat o sa merg eu personal sa cumpar. Stii ca nu pot rezista cand ma rogi si profiti de asta. Te iubesc mama. O seara linistita, ne vedem maine.
- Te pupa mama si ai te rog grija de tine, mananca mai sanatos ca ai cam slabit.
- Da mama. Paaa
Femeia asta ma epuizeaza la fiecare telefon, imi tine predici ca nu mananc sanatos, ca ma culc prea tarziu, ca nu ma insor si alte o mie de lucruri de care ea oricum stie ca nu o sa tin cont. Maine va trebui sa ma trezesc dimineata sa merg in piata (eu in piata? pe bune? dar am promis iar eu nu o dezamagesc niciodata asa ca voi fi o țațã care merge la piata sa negocieze). Desi eu zambesc rar imaginea asta chiar mi se pare amuzanta.
Țțțrrr, țțțrrr. Cine e dobitocul care a setat alarma asta la telefon si mai ales la ora asta? Aaa da eu ca azi trebuie sa merg in piata sa fac ce am promis.
Eram incarcat cu sacose pline ca un pom de craciun cu globulete. Cand mai aveam doar putin si scapam de sarcina data de mama, simt un corp izbindu-se de mine facandu-ma sa scap o parte din greutate pe jos imprastiind cumparaturile toata piata.
- Ooo Dumnezeule scuze aaa... imi pare rau ca sunt neatenta dar aaa..nu am vrut sa...chiar imi pare rau...
- De ce nu te uiti pe unde mergi? Vrei sa omori pe cineva? Uite ce ai facut! Acum toate cumparaturile mele sunt pe jos majoritatea stricate.
- Ma grabeam si...
Cand se ridica in picioare dupa ce se chinuise cateva minute bune sa adune o parte din lucruri de pe jos vad cea mai minunata femeie din cate am intalnit. Era mai frumoasa decat prima data. Doua smaralde se aflau in locul unde ar fi trebuit sa fie ochii (Doamne ce ochi), parul era prins intr-o coada de cal iar buzele erau rosii si rotunde numai bune de sarutat. Se vede ca era pregatita de piata ca purta un trening mulat ce îi scotea fiecare forma in evidenta.
- Nu le mai aduna de pe jos. O sa ma ajuti sa cumpar altele. Sebastian si intind mana sa ma prezint.
- Eu Deea. Imi pare rau ca...
- Înceteaza sa iti mai ceri scuze ca ai facut-o deja de mai multe ori de cat era necesar.Acum hai la treaba ca spuneai ca te grabesti.
- Da chiar ma grabesc asa ca hai.
- Unde te grabesti asa de tare de darami oamenii din picioare.
Cat de frumos zambeste si ce bine îi sta rosie in obraji.
- Trebuie sa ajung acasa sa fac de mancare inainte sa ajunga mama acasa de la servici altfel va fi rau.
- Cum adica? " va fi rau" ce inseamna asta?
- Nu vreau sa vorbesc despre asta. Hai te rog sa ne grabim sa apuc si eu sa imi iau ce am nevoie.
- Stii cum facem? uita ca trebuie sa mergi cu mine sa cumpar ce am scapat jos, ia tu ce iti trebuie apoi eu te duc cu masina pana acasa, cu conditia ca deseara sa iesi cu mine la un suc sa ne cunoastem mai bine. Ce spui?
- Nu cred ca o sa pot iesi din casa, mai ales seara. O sa incerc dar nu promit nimic. Te rog nu te supara dar...
Lasa capul in jos si se intristeaza iar lacrimile aproape ca îi alune pe obraz cand scutura din cap incercand sa indeparteze gandurile negre.
- Eu o sa te astept in fata blocului daca ai sa poti iesi e bine daca nu alta data. Bine? Acum da-mi numarul tau de telefon daca vrei.
Dupa ce am notat numarul am ajutat-o sa cumpere ce avea nevoie apoi am plecat spre blocul ei. Frumoasa companie nu am de ce ma plange.
- Te rog nu ma duce in fata blocului sa nu ma vada cineva lasa-ma intr-un loc mai ferit.
- Ok daca asta iti doresti.
- Multumesc si inca o data scuze.
Mi-a aruncat un zambet si a coborat din masina cu sacosele grele dar ce puteam face?