piano

epilog

nathan se îndreapta cu frica spre cimitir.

picioarele îi tremurau iar părul îi era un dezastru, dar sclipirea aceea din ochii lui era acolo.

când a ajuns înăuntru a privit pierdut în jur, cautând.

când l-a găsit tremurul a pus stăpânire pe corpul lui.

se îndrepta pășind sfios pe cimentul rece iar când a ajuns în fața mormântului ei a afișat un zâmbet trist.
se apropia încet până când a ajuns în dreptul pământului care o adăpostea de frig și de căldură pe september.

a amplasat un buchet de flori albe pe pământul maroniu, parfumându-l frumos, cu parfumul lui.

a inspirat adânc după care a suspinat, fără să vrea.
ochii îi erau plini de lacrimi iar buzele îi tremurau.

nu îi voia sfârșitul ăsta, îi trebuia ceva mai bun. trebuia să fie o compozitoare cunoscută, nu să cânte singură într-o încăpere goală. avea nevoie de iubire, nu de milă.

el și-a dat seama că ținea la ea, nu în modul de iubire sau prietenie, era ceva la mijloc.
se simțea rău, credea că tot e din vina lui, și poate că avea dreptate.

până la urmă ea l-a iubit chiar că el nu simțea la fel.

și-a trecut degetele prin pământ, parcă, atingându-i pielea.

îi era dor de ea, dar era prea târziu.

" îmi pare rău că te-am considerat o ciudată " s-a gândit.

" îmi pare rău că în adâncul sufletului meu am ținut la tine. "

sfârșit

---

DUMNEZEULE, AM TERMINAT CARTEA ȘI SUNT SUPER-HIPER-MEGA FERICITĂ!!!!!!

în primul rând vreau să vă mulţumesc pentru păreri și voturi. ^-^ iar apoi, vreau să vă mulţumesc pentru simplul fapt că ați apăsat pe cartea mea și ați citit o frază.

serios, vă mulţumesc