Din persectiva Feyzei

8 0 0
                                    

Am ignorat acea voce si am dat frau liber lacrimilor mele amare. Selim ma imbratisa dar sunt sigura ca am vazut in ochii lui o lacrima, care apoi a disparut. De asta il iubeam, era atat de puternic, de asta avem doua fete atat de frumoase, cel putin aveam...
- Feyza, draga, Feyza, trezeste-te!
M-am ridicat ca arsa de pe scaun si am privit in jur. Am inghetat cand m-am vazut in salonul in care Anabelle a murit. Intorc capul si vad ca stau langa un pat, iar pe cearceaful alb vad un trup. Ma uit la chipul acelei persoane si raman surprinsa:
- Anabelle! Fata mea! Selim, Anabelle nu a murit?!
- Nu, draga mea, dar inca este in coma, din pacate... poate ca ai visat, pentru ca plangeai te-am trezit.
Ma uit si ma intorc amuzata dar si trista, deoarece copilul meu era inca in coma. Dupa ce ma uit la Anabelle, vad ca isi misca lent mana:
- Anabelle! Fata mea! Te asteptam oricat de mult ai nevoie... Nu ne dezamagi, te rog!

Secretul lui AnabelleUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum