Exorcistul

573 11 6
                                    

1.

Asemenea scânteieturilor scurte,ca de explozii solare,pe care sunt osânditi sa le inregistreze vag ochii celor orbi,inceputul ororii trecu aproape neobservat;in tumultul care a urmat,el a fost de fapt uitat si considerat probabil fara nicio legatura cu grozavia.Era greu sa mai judeci pe atunci.

Casa era cu chirie. Pipernicita. Neincapatoare.O casa de caramida in stil colonial acaparata de iedera. Peste drum era un capat al campusului; in spate,un simplu tuluz care cobora brusc in forfota,iar mai incolo mâlosul Potomac. Pe data de 1 aprilie,imediat dupa miezul noptii,casa era tacuta. Chris MacNeil statea tolanita in pat , uitandu-se pe replicile pentru noua zi de filmare; fiica ei,Regan, dormea in camera de la capatul holului; iar la parter,dormind intr-o camera de langa camara ,erau Willie si Karl

,ingriijitorii intre doua varste. Chris isi ridica privirea de pe scenariu cu o incruntarede nedumerire. Auzea niste batai usoare. Erau ciudate. Sunau infundat. Cu profunzime. In serii ritmice. Ai fi zis ca e un cod dinte-o alta lume,transmis de un mort.

Ciudat.

Statu o clipa sa asculte; apoi alunga gandul; dar cum batailr persistau,nu se putea concentra. Tranti scenariul pe pat.

2.

Se ridica sa cerceteze.

Iesi in hol si se uita in jur. Pareau ca vin din dormitorul lui Regan.

-Ce tot face?

Pasi usor de-a lungul holului si bataile devenira deodata mai tari si mai rapide,iar cand impinse usa si puse piciorul in camera,ele incetara brusc.

-Ce naiba se petrece?

Dragalasa ei fiica in varsta de 11 ani dormea,tinand in brate un panda mare de plus cu ochi rotunzi,Pookey,decolorat dupa ani intregi de imbratisari sufocante,de pupaturi zgomotoase,calde si umede.

Chris se apropie usor de marginea patului si se apleca deasupra soptind:

-Rags,esti bine?

Respiratie regulata,apasata ,adanca.

Chris isi plimba privirea prin camera. Lumina slaba de pe hol cadea palida si despicata pe tablourile lui Regan,pe sculpturile ei si pe alte animale de plus.

Okay Rags,batranei tale mame ii tataie fundul. Poti sa spui : Pacaleala de intai aprilie!

Si totusi Chris stia ca nu-i sta in caracter asa ceva. Copilul avea o fire rusinoasa si foarte banuitoare. Atunci cine se tinea de farse?

"Rahat! Le-am auzit!"

Brusc,arunca o privire scurta in tavan. Acolo! Racaieli slabe.

"Sobolani la mansarda,pentru numele Celui de Sus! Sobolani! Asta era. Cozi lungi. Trop,trop."

Se simtea deosebit de usurata. Si atunci baga de seama frigul. Camera, era inghetata.

Pasi usor pana la fereastra si o controla; inchisa. Atinsr caloriferul;fierbinte.

"Cum asa?"

Incurcata,se duse la marginea patului si atinse cu mana obrazul lui Regan. Era neted ca un gand usor si transpirat.

Se uita la fiica ei cu nasul in vant,la chipul pistruiat,si intr-o pornire de caldura sufleteasca se apleca deasupra patului si o saruta pe obraz.

- Tare te mai iubesc,sopti ea,apoi se intoarse in camera ei,in patul ei,la scenariul ei.

O vreme,Chris invata. Filmul era un remake dupa comedia muzicala Mr. Smith Goes to Washington. Era adaugata o subintriga legata de confruntarile vilente din campus. Chris era vedeta. Ea interpreta rolul unei profesoare de psihologie care era de partea rebelilor. Si ura acest lucru. "E tampita! Scena asta e absolut tampita!" Mintea ei,desi fara o pregatire speciala,nu lua sloganurile drept adevar si asemenea unei gaite curioase, scormonea neiduratoare printre vorbarii pentru a descoperi realitatea stralucitoare,ascunsa.

Filmarile de interior la Hollywood erau terminate. Tot ce mai ramasese erau cateva scene de exterior din campusul din Georgetown University,cu incepere de a doua zi. Era vacanta de pa Pasti si studentii erau plecati.

O apuca toropeala. Pleoape greoaie. Ajunse la o pagina care in mod curioa era zdrentuita. Zambi amuzata. Regizorul ei englez. Cand e deosebit de incordat obosnuieste sa rupa o fasie ingusta de pe margie celei mai la indemana pagini,pe care mesteca centimetru cu centimetru,pana cand toata devine o minge in gura lui. Scumpul de Burke !

Casca,apoi se uita cu drag la marginile scenariului. Paginile pareau roase. Isi aminti de sobolani. Nenorocitii aia mici sunt chiar ritmati. Sa tina minte sa-l roage pe Karl sa puna maine dimineata niste capcane.

Degete relaxandu-se. Scenariul ii aluneca din mana. Il lasa sa cada. O mana pipaind stangaci dupa intrerupator.Asa. Ofta. O vreme ramase nemiscata,aproape adormita,apoi dadu patura la o parte cu o miscare lenesa.

ExorcistulUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum