Poezia de a doua zi

8 0 0
                                    

Începe prin întunericul de-afară

Luminile orașului aprinse pe stradă

Și doar o umbră cu suflet o mai zăresc de la geam...


Se aprinde noapte de vise,

Vise de oameni,

Vise de-o zi 

Vise de ploaie,


Ne avântăm inimile spre stele

Le aruncăm cu milioane de ani lumină

,Le vrem înapoi,

Ne doare trupul 

Ne doare de noi..

 Ne șfâșie gândul 

Că vom uita,

Ceea ce doar inima știe a păstra.


Sans...Where stories live. Discover now