Beautiful monster

Capitolul 1

Dupa 20 de ore nesfarsite de drum am ajuns in sfarsit "acasa". Parintii au decis ca nu ne descurcam cu banii si au schimbat serviciul, si odata cu el si locuinta. Deci uite-ma in fata usii noi mei case din New Jersey . Am intrat in casa si am urcat direct la etaj, unde stiam ca e camera mea, dupa spusele parintilor. Am descuiat usa si am intrat pe un holisor cu mai multe usi. Am urcat la etaj si am inceput sa caut o usa anume. Am gasit o poarta cu o tablita pe care scria "Hayley" asa ca am apasat pe clanta si am intrat. Am cautat cu mana un intrerupator si am aprins lumina. Hmm, nu-i asa de rau. Miroase a lemn nou, ceea ce ii da camerei un aspect aparte dar intr-un fel atragator. M-am trantit in patul din mijlocul camerei, amestecandu-ma in asternuturile noi verzi-kaki. Mi-am tras perna sub cap si am continuat sa admir restul camerei. Un birou maroniu din lemn in fata patului, perdele visiniu la geamurile largi prin care se vede curtea din spate si piscina. Stai ce?! piscina?! ai mei nu mi-au zis nimic de vreo piscina! probabil asta e supriza. Sau chitara neagra din coltul camerei. Da, probabil una din ele. Am sarit din pat amintindu-mi de dulapul din perete si de faptul ca mama mi-a zis sa nu imi iau decat hainele preferate deoarece nu vinde casa veche, si aici mi-a umplut dulapul cu haine noi. Am deschis usile dulapului din lemn si am observat haine negre peste tot. *visul meu*. Blugi negrii, rupti, tricouri negre, albe, in dungi, jachete, rochii, fuste, palarii, uuu, palarii. O iau pe prima in mana, mi-o asez in cap si ma admir in oglinda. Ok, pe asta nu o mai dau jos. Continui sa imi privesc papucii: tenisi, preferatii mei, pantofi, pantofi cu toc, bocanci si ghete cu toc. Perfect. Am inchis usile dulapului si m-am trantit inapoi in pat cu palaria in cap.

***

Am intrat in clasa ultima, inchizand usa in urma mea. Se pare ca mama a uitat sa precizeze faptul ca incep scoala a doua zi. Si de parca nu ar fi de ajuns o zi intreaga de mers cu avionul, trenul, iar apoi inca trei ore cu masina, mai trebuie si sa suport chinul asta. Asaca mi-am pus pe mine o rochie neagra larga si lunga pana in pamant, ghetele cu toc, un sal pe umeri pentru ca e racoare dimineata, palaria si geanta pe umar. Facultatea e noua pentru mine, abia ce am dat bac-ul si am fost admisa la cea mai buna universitate de psihologie din New Jersey. Si nu ar fi fost o problema faza cu mutatul, pentru ca daca nu veneau si parintii mei, eu oricum veneam aici pentru universitate, doar ca as fi stat la camin, nu acasa la mine, iar asta ar fi fost naspa. Asaca m-am multumit cu ideea ca ne mutam impreuna toti trei, plus catelul meu pug, Edgar. Facultatea se pare, e imensa. Abia am reusit sa imi gasesc clasa, dar cand am reusit in sfarsit, am mers incet catre singurul loc liber din clasa, in ultima banca de la geam. Mi-am trantit geanta pe jos si m-am asezat in banca nescotand un sunet. Toata lumea, incepand cu curtea scolii, pana la colegii de clasa, s-au uitat la mine de parca as fi venit de le alta planeta. Ce e drept, nici mamei nu i-a placut cum m-am imbracat. Dar mie mi se pare ok, imi place cum arat. Am observat ca in stanga mea era un baiat care nici nu s-a obosit sa se uite la mine, ceea ce era ok tinand cont ca nu imi place sa fiu in centrul atentiei. Continua sa vorbeasca cu cei din banca din fata. Un baiat si o fata.
- Da, si am fost ieri cu skate-ul pana in parc, si am cazut iara, spune baiatul din fata aratandu-si cotul julit celui de langa mine.
- Bravo geniule, eu nu mi-am dat seama rade el. Roscata de langa el doar radea si il batea pe umar. Mi-am scos din ghiozdan agenda sa imi notez ca trebuie sa merg sa imi cumpar doua caiete, dar tipul din stanga a continuat sa vorbeasca.
- Hm.. ce avem aici? spune intorcandu-se catre mine. Boboaca harnica? Ne facem temele deja? rade el. Imi rotesc ochii nebagandu-l in seama. Roscata rade acum si mai tare. Termin de notat dupa care inchid caietul trantindu-i coperta intorcandu-ma catre el cu o privire ironica.
- Hayley, incantata apropo, spun eu intinzandu-i mana. Acesta se uita mirat la mine si incepe iarsa rada.
- Ia te uita, vorbeste! spune el explodand impreuna cu ceilalalti doi in ras. Imi dau ochii peste cap pentru a doua oara in ultimele 20 de secunde si ma intorc sa imi pun agenda in geanta. Acesta se uita la mine stergandu-si lacrimile, incercand sa spuna ceva coerent, dar de fiecare data cand incearca, izbucneste din nou in ras. Dupa cateva secunde se uita la mine si ia un aer serios intinzandu-mi mana.
- Andrew, spune el serios. Ridic o spranceana si continui sa ma uit la el. El e Simon, fratele meu si ea e Bonnie, continua el aratand catre cei doi din fata. Acestia se uita amuzati la mine, continuand sa rada. Nu il bag in in seama si continui sa umblu pe telefon.
- Ce zici? Tu, eu, dupa ore, cafenea? Intreaba el pe un ton amuzat. Stai, el tocmai incearca sa flirteze cu mine? Degeaba incearca, gandesc eu.
- Tu incerci sa flirtezi cu mine? Intreb eu zambind ironic amuzata de situatie.
- Ce? E prima oara? rabufneste in ras impreuna cu ceilalti doi. Imi dau ochii peste cap. Din nou.
- Vrei sa te conduc inapoi? Intreb eu cu un aer sarmant. Acesta se uita nedumirit la mine.
- Unde inapoi?
- Din acel friendzone din care incerci sa iesi, ii dau eu peste nas zambind. Acesta se uita amuzat la mine iar ceilalti doi rad cu lacrimi.
- Ti-a zis-o frate, spune Simon batandu-l pe umar razand.
Restul orei nu a mai zis nimic la adresa mea, asaca am putut asculta lectia in liniste. Profesorul ne-a spus cum va decurge anul scolar si restul zilei am avut liber. Am iesit din liceu si m-am dus direct la cafeneaua de langa cladire. Am intrat si mi-am comandat o cafea cu lapte si m-am asezat la o masa separata. Mi-am luat cartea din geanta si am inceput sa citesc, sorbind din cand in cand din cafeaua fierbinte. Anul asta o sa fie probabil cel mai greu de pana acum, plus faptul ca m-am mutat la o facultate unde toti colegii se cunosc intre ei, intr-un oras nou in care nu cunosc pe nimeni. Am continuat lectura, cu toate ca nu puteam fi atenta la nicio fraza, si trebuia sa citesc din nou fiecare paragraf. Am inchis cartea intr-un final, dupa 5 lecturi ale aceluiasi paragraf, cand mi-am dat seama ca nu pot retine nimic din ce se scrie. Mi-am pus capul in palme gandindu-ma din nou si din nou. Mai sorb un pic din cafea pana o termin si ma ridic de la masa vrand sa plec. Imi plasez geanta pe umar, imi iau cartea in mana si vreau sa ies, dar cineva ma prinde de brat. Ma intorc si il vad pe Andrew zambindu-mi. Imi rotesc ochii enervata si ma smucesc incercand sa slabesc stransoarea si sa plec.
- Daca tot ai venit, putem bea o cafea, nu-i asa? spune el zambindu-mi sarmant, slabind stransoarea.
- Abia am baut una, si trebuie sa ajung acasa, deci nu multumesc. Poate alta data, spun eu scapand din stransoare, iesind din cafenea. Aud pasi in urma mea, ceea ce inseamna ca vine dupa mine.
Oftez si imi pun mainile in par, aranjandu-l dupa urechi, continui sa merg catre statia de autobuz. Acesta alearga dupa mine, iar cand ma ajunge din urma incepe sa mearga in rand cu mine, mentinand ritmul. Nimeni nu spune nimic, doar mergem in continuare pastrand o distanta remarcabila intre noi.
- Mergi acasa? intreaba el incet, aprinzandu-si o tigara.
- Dupa cum vezi, ii raspund eu. Stiu ca sunt cam dura, si poate ca nu merita, poate chiar e un baiat de treaba, etc. Dar chiar nu am timp de o relatie acum. Nu am spus ca e urat, arata chiar bine, cu parul ala castaniu inchis, lunguiet pana la umeri si putin carliontat. Arata bine, imi plac ochii lui verzi si zambetul acela sarmant cand face o gluma, numai ca nu vreau o relatie, si in orice caz nu cu el. Dar ce vorbesc eu aici? nu a zis nimeni nimic de o relatie! poate nu a zis asta, poate doar o gandeste. Poate ca ii place cum arat, desi nu sunt eu cea mai frumoasa dintre fete, sunt o gramada de alte fete care arata mult mai bine decat mine. Are ce alege. Decid sa nu ma mai cert cu constiinta si imi continui drumul pana la statia de autobuz, observand ca si el o ia pe acelasi drum ca mine.
- Poti sa nu te mai tii dupa mine, te rog? Intreb eu intorcandu-ma cu fata catre el.
- Si eu iau autobuzul, spune el sec. Nu se invarte totul in jurul tau, Hayley. Auch, asta durut. Mi-a spus pe nume. Am inghitit in sec si am continuat sa merg. Cand am ajuns in statie mi-am trantint geanta pe jos si m-am asezat pe o banca. Si el a facut acelasi lucru, si s-a asezat langa mine. Nu ziceam nimic, numai ne uitam catre nicaieri, in liniste, pastrand o distanta intre noi. Cred ca am asteptat vreo 5 - 10 minute si cand a venit autobuzul m-am urcat imediat. Am cautat un loc liber, dar nu am gasit niciunul separat, doar doua locuri unul langa altul. M-am asezat pe cel de la geam si mi-am lasat geanta pe jos. Priveam pe geam cand am simtit o prezenta pe scaunul de langa mine. Nu m-am obosit sa intorc capul, stiam deja cine e. Nu l-am bagat in seama si pana la statia la care a trebuit sa cobor nu am zis nimic. Nu aveam de gand sa ii zic ca ne vedem maine, sau nici macar un: ''pa''. Prin urmare mi-am pus geanta pe umar si am iesit din autobuz, lasandu-l singur langa locul gol de langa geam. Am grabit pasul, stiind ca mai am doua strazi pana acasa, dar am auzit pasi in spatele meu. M-am intors enervata si in acelasi timp amuzata, privindu-i fata stupida, fiind amuzat si el.
- Tu chiar ai de gand sa ma bagi intr-un tufis si sa ma violezi, nu? spun eu razand, uitandu-ma la el. Acesta se uita la mine si incepe sa rada la randul lui. Se apropie si mai mult de mine si continuam sa mergem, in aceeasi directie. Aparent cand am ajuns la cateva strazi distanta, a continuat sa ma urmeze, ceea ce mi se parea super ciudat, tinand cont ca asta nu e o zona foarte populata. Am ajuns la doua strazi distanta de casa mea iar el continua sa ma urmeze. Asta deja ma speria putin. Am continuat sa merg pana am ajuns la o casa distanta de casa mea, iar el era tot dupa mine. Deja ma panicam, poate ca a inceput sa rada pentru ca ceea ce zisesem era adevarat si am ghicit? am grabit pasul, pana la casa mea cu respiratia intretaiata, cand mi-am dat seama ca am incetat sa mai aud pasi. M-am oprit doua secunde si am auzut o cheie in broasca. Nu. Nu are cum. Intorc capul si il vad descuind o usa maronie spre visiniu de lemn cu inscriptii mici pe ea. Acesta imi ofera un zambet sarmant si intra in casa razand. Imi pun mainile in cap tragand usor de firele de par. Nu nu nu nu nu. E imposibil sa stea aici. Nu. Nu vreau sa il vad zilnic, nu vreau sa ma intorc zilnic cu el de la scoala, sa ma bazaie nonstop cu glumele lui jalnice. Nu vreau sa stea aici. Nu vreau sa stea langa casa mea. Descui usa si urc treptele nervoasa. Intru in casa trantindu-mi rucsacul pe jos. Ce fac aici? Nu poate fi asa de rau sa stau cu el la o casa departare de mine, nu? Nu? sa imi spuna cineva ca nu!
Oooh stai, iar vorbesc singura. Imi alung gandurile scuturand usor capul. M-am dus la mine in camera si mi-am continuat serialul pana seara tarziu, cand m-am culcat dupa ce mi-am pregatit geanta si am stins lumina.

***

Gata, capitolul 1 e gata. Ei? ce credeti? cum e pana acum? Daca va place nu uitati sa votati si sa imi lasati parerea in sectiunea de comentarii, deoarece sunt curioasa sa aud ce ganditi. Bye > ^_^ <