Broken Soul (H.S-Fanfiction +18)

Capitol 13

Si asta cred ca ma face sa o vad speciala,pentru ca ea,ea chiar e speciala. Si stiu,stiu Doamne , ca am gresit cu mult. Stiu ca nu sunt tocmai cel mai linistit,sau baiatul potrivit pentru ea. Dar stiu ca pot sa o protejez. Ea ma face sa vreau sa fiu mai bun. Chiar daca majoritatea timpului ma enerveaza,pentru ca la dracu este asa de sâcâitoare , atunci cand ma uit cu coada ochiului la ea o vad ca zambeste,chipul ei parand angelic.
Pentru ca da,da Doamne,ea este un înger ,si te rog Doamne,te implor ,nu o părăsi acum.
____________________________________________

Camera in care ma aflam era complet albă. Doar ce mi-am deschis ochii,si o lumina puternica mi-a acaparat fața.
Nu stiu unde ma aflu,sau ce caut aici,singură. De ce sunt singură? Unde e Harry?

Am inceput sa imi intreb propria persoana,cu voce tare,dar nu am primit nici un raspuns,eram chiar singură aici.
Am incercat sa ma dau jos din pat,dar nu am reusit,nu puteam sa ma mișc,de parca cineva ma tinea in loc.

Am tresărit cand am auzit o usa deschizându-se in dreapta mea. Mi-am intors imediat privirea,uitându-ma stupefiată dar in acelasi timp si cu lacrimi in ochi,lacrimi de fericire la văzul parintilor mei.

-Trăiți! Am exclamat cu putere in timp ce ei s-au apropiat de mine.
-Nu scumpo,nu trăim. Mi-a raspuns mama stand in fata patului meu.
Tata ma privea Înduioșat,cu aceeasi privire calda si iubitoare care mi-o oferea

-Cum este posibil asta? Trăiți! Sunteti in fata mea! Am exclamat cu putere simtind cum lacrimile fierbinți imi ard obrajii.
Imi era dor de voi. Am rostit usor cu o urma de regret in glas.

-Si noua de tine,fetita noastra. Dar nu uita,mereu te veghem,si in plus,o ai pe matusa ta,pe Alina si pe Harry. A spus tatal meu usor,apropiindu-se de balustrada patului meu.

-Luati-ma in brate! Ca atunci cand eram mica,si imi era frica sa dorm singura in pat,va amintiți? Mereu cand imi era frica veneați si imi ofertați o imbratisare si un sarut pe frunte. Am spus cu lacrimi in ochi catre parintii mei. Luati-ma cu voi,va implor! I-am rugat,observand cum lacrimile incepeau sa se prelingă pe fata mamei.

-Nu putem sa facem asta. A rostit ea cu o un glas mort.
-De ce nu? Apropiați-va mai mult de mine! Va rog! Am nevoie de voi! Am inceput sa urlu din nou simtind un sentiment imens de tristete si totodata spaima.

Tatal meu a dat dezaprobator din cap,dupa care a rostit:
-Noi trebuie sa plecam,printesa noastra. Nu plange,totul va fi bine . Te vom iubi mereu si mereu vom fi langa tine sa nu uiti niciodata asta. Ai grija de matusa ta,si de cei pe care ii iubesti Evelin. Au fost ultimele lui cuvinte inainte ca el si mama mea sa dispară.
***
-Nuuuuuu! Am tresărit speriata din propriul vis. Cand mi-am deschis ochii ,eram înconjurata de matusa mea,Alina,Zayn,Liam si..Harry.

M-am speriat si mai tare cand le-am vazut privirea îngrijorată , dar in secunda urmatoare,corpul meu s-a relaxat total in momentul in care doua brate puternice acoperite de tatuaje mi-au stans corpul firav in brate.

Am izbucnit in plans,dându-mi seama unde sunt si ceea ce tocmai s-a intamplat.
Harry mi-a sărutat usor fruntea si mi-a soptit:
-O sa fie bine,ai incredere. A spus el dupa care s-a dat la o parte lăsând-o pe matusa mea sa aiba acces total la mine.

***
A trecut o saptamana de la acel nefericit incident.
Pot spune ca am fost norocoasa. Am fost norocoasa ca l-am avut pe Harry cu mine.