Povestea incepe cu acel baiat pe care probabil il cunoasteti .. retras , ganditor si fara nici-un scop in viata pana cand acest baiat a inceput sa fie mai activ , poate si m-ai ganditor , si poate isi gasise un scop in viata .
Acel baiat eram eu , iar acel scop era o persoana de care imi pasa , nestiind ce este iubirea nu imi dadeam seama ce simteam .. acea persoana era o fata de 15 ani , la varsta dragostei si frumusetii , aceasta era optimista , copilaroasa si traia viata in roz , insa dupa ce a ajuns sa o cunoasca aceasta parea mai profunda si trista , si totusi asta ii facea dragostea si mai profunda , acea fata tinea la el si acel baiat simtea ce n-a mai simtit pana acum .
Intr-o noapte trista , baiatul o invita la o plimbare .. era o zi de toamna , racoroasa dar perfecta pentru o plimbare , plimbanduse , discutand si razand tinunduse de mana ca doi indragostiti , nu-si dadu seama timpul trecut si acea zi frumoasa devenise o seara minunata de toamna , puteai simtii fiorii reci printre frunzele rumenii. Din acel cer senin , nori acoperii cerul si o ploaie de toamna linistita incepuse , baiatul ii inmana haina pentru a o proteja de picaturile reci ale ploii blande ... desii ploua..era o seara tacuta , parea ca ei erau singurii oameni de pe pamant , . . ploaia nu era un obstacol , nu s-au gandit nici-o secunda ca ar trebuii sa incheie seara , ploaia chiar facea lucrurile mai frumoase , erau doar ei .. baiatul simtii un moment special in acea seara , oprii fata ii dadu drumu la mana calda si incerca sa-i marturiseasca doua cuvinte la care se gandea inca de cand a cunoscut-o, in urmatorul moment ce au auzit amundoi , nu erau niste cuvinte dulci , tot ce au auzit era un sunet puternic si o liniste cutezatoare precum moartea, linistea s-a spart de vocea rasunatoare a fetei si lacrimile ei ce a realizat ce s-a intamplat .. o forta a naturii , ca un semn de la o divinitate , un fulger a lovit baiatul iar eu simteam cum toata lumea se prabusea odata cu mine ...... , ma trezesc intr-o camera de sunetul scos de aparatele spitalului , eram camera intunecata cu o fata frumoasa langa mine , nu imi aminteam nimic , un doctor venii in camera si cu o tristete nespusa rosti niste cuvinte pe care nu le intelegeam ... tot ce am auzit dupa aceea a fost strigatul fetei in lacrimi , nu intelegeam .. m-am ridicat si am incercat sa o linistesc... insa nu ma auzea si nu ma simtea...era ciudat .. dupa ce am vazut haina mea pe acea fata am inteles cine este si m-am uitat pe masa de pe care m-am trezit .. corpul meu era acolo ... insa eu nu .
