Umbre

Prolog

IN URMA CU 6 ANI

Toate poveștile cu happy end încep cu "A fost odata....".

Dar nu și aceasta...Asta, ei bine, nici eu nu știu dacă are sau nu un final fericit.

Povestea asta trebuia sa fie trista, plina de amărăciune.. Pana a schimbat el regulile astea..

Hm, el.. Un băiat inalt,frumos, cu un par bogat și lung pana la umeri, cu niște ochi căprui care te cuprind și te învăluie în mister, care îți citesc în suflet ca nimeni altul.. Un zâmbet electrizant, alb și strălucitor.

Stau cu ochii închiși pe banca din micul parculet, care se afla în fata scolii, ascultând Linkin Park și zâmbesc la acele frumoase amintiri.Apoi evenimentele din ultimele 2 săptămâni îmi aduc aminte ca nu e ușoară viata, chiar deloc.Ar trebui sa revizuiesc ceva, dar ce..?

Vedeți voi, când ai o mama bolnava de cancer, care pur și simplu își varsă nervii pe tine, un tata alcoolic și mai tot timpul plecat, doi frați mai mici și neastâmpărați, ei bine, trebuie doar sa taci și sa înghiți, nu?!

Azi e una din acele zile în care îți dorești pur și simplu sa dispari, sa.. nu știu, sa nu existi pur și simplu..Cand vrei sa mori, fiindcă ți se pare cel mai simplu lucru posibil .

Oftez, aducandu-mi aminte de începutul zilei astea.. Tata, beat, pleacă la lucru după o cearta cu mama, apoi ea si-a revărsat oful pe mine...

Iar am vânătăi pe picioare și abdomen.. fără sport și săptămâna asta.. Un motiv super simplu a declanșat avalanșa de pumni și palme.. Am uitat sa închid aragazul după ce făcusem ceaiul...

O înțeleg, dar de multe ori, pur și simplu nu pot sa o tot aud cum zbiară și ma cert și cu ea.. după ea își revine, dar eu rămân cu remușcări.

Ma uit la ceas.. Crap.. iar e târziu.

Îmi i-au rapid geanta, cafeaua  și alerg, sau încerc, către campus. Nu intru bine în campus, ca o și vad pe Mandy cum se indreapta spre mine cu "păpușile " ei după ea, Clara și Alexandra. Ma uit înspre cer, și ma întreb dacă chiar era nevoie sa facă Dumnezeu treaba asta..

-Oh, oh, oh, uite cine se afla aici..! Micuța Sofia iar a întârziat.. Mami iar te-a bătut?! Ce ai mai făcut de data asta?! Sa fie din cauza aragazului sau a apei?! Spune ea plina de sine.

"Păpușile" au început sa rada, apoi Mandy se apropie de mine.

-Nu știu de ce tot timpul dau de tine, dar cred ca e soarta, eu  știu?! Da din umăr, apoi imi da o palma puternica de îmi întoarce capul.

Continua jocul ei sadic prin a-mi lua ghiozdanul și ii golește conținutul,  ca apoi, nefiind satisfăcută, ma prinde de parul meu șaten și ma trage, ridicandu-ma din locul în care căzuse în urma îmbrâncelii.