FOREVER

Inceputul nostru

Am ajuns acasa și am intrat repejor pe facebook. Am deschis mai întâi notificările care erau mult mai multe decât deobicei și am rămas mască când am văzut ca Alex , baiatul care m-a ajutat cu pixurile , mi-a dat like la absolut toate pozele . Am stat ceva timp pe gânduri până, un mesaj mi-a spulberat liniștea , era de la el "Bună! Ce faci?" îi raspund scurt "Bună ! Bine! " "Ai niște ochi superbi" "Multumesc ! " după toate acestea îmi arunca bomba " Vrei să ieșim la un suc ? " m-am gândit vreo 5 min și i-am răspuns "Mi-ar face plăcere " , parca cel rău m-a pus să-i raspund astfel , după , am făcut schimb de nr de telefon și am ieșit . Acea seară a fost una din cele mai frumoase din viața mea , am învațat să nu mai judec după aparențe și în același timp am realizat că în spatele aliurii de "jmecheraș" cu care se afișa Alex , defapt , stătea un băiat foarte sensibil si sufletist . După ce am plecat de la bar ne-am plimbat pe malul lacului , am admirat câteva cupluri și am glumit . Chiar nu îmi imaginam că poate fii atât de carismatic .
Se facuse deja ora 11 noaptea iar eu trebuia sa fiu demult acasă, Alex s-a oferit să mă conducă iar eu am acceptat . I-am mulțumit puțin rușinată pentru ieșire , l-am pupat prietenește pe obraz și am intrat în casă . Când am ajuns, aveam o stare inexplicabila , pur și simplu nu îmi simțeam picioarele , obrajii îmi ardeau iar fluturașii iși făceau simțită prezența , cred ca incepeam să ma indrăgostesc , defapt sigur , dar de ce de el?
Am adormit și m-am trezit cu el în gând . L-am visat , oh , Doamne , ce fericită eram...
Deja se facuse ora 7 iar la 8 începeau cursurile , m-am trezit atât de liniștită și binedispusă, însă mă omora gândul că această stare a mea i se datora lui ...
Un zâmbet mi-a apărut involuntar pe buze odată cu mesajul mult așteptat "Bună dimineața " "Neața" " La 7:45 să fii gata că trec la tine să te iau " Așa am și facut , am terminat totul la 7:30 și l-am sunat , abia pleca de acasă, deșii se îndrepta spre mine am vorbit tot drumul la telefon. A ajuns la ora exacta, fix 7:45 , la 7:50 deja eram la liceu . Da , spre deosebire de el , eu locuiam la câțiva pași de liceul cu pricina. Când am intrat pe poartă toți elevii se uitau ciudat la noi , adică eu , tocilara liceului, să stau în preajma lui , IMPOSIBIL , aș putea zice , dar se pare că imposibilul devine posibil . Am rămas în fața liceului să fumeze iar după ce a terminat țigara ne-am dus împreună spre sălile de clasă. El avea clasa la etajul 1 iar eu la 2 . Spre surprinderea mea ,a urcat cu mine , m-a lăsat chiar in față apoi a coborât singur .
Reacția colegelor a fost uimitoare și în același timp deranjantă " Nu te obosii prea mult fata mea, oricum nu ai nicio șansă la el " mi-a zis Michelle pe un ton răutacios .