-Of,Derek,o sa intelegi vreodata ca nu ma interesezi?
-Niciodata,iubire,niciodata nu spune niciodata!
-Ghhh!*Lisa face o fata de dezgustata*
Niciodata nu am inteles-o pe Lisa,Derek era baiatul visurilor orcarei fete.Era inalt,brunet cu ochii albastrii,bine facut...Lisa era greu de inteles,chiar si pentru mine.Orele trec repede iar noi venim acasa.Paritii mei ne asteapta la o sedinta de familie in living.Inainte sa intru m-am mai gandit o data la toate lucrurile pe care le-am facut in ultima perioada.
-Fetelor...
-Mama,tata...
*5 minute pauza*
-Avem o veste pentru voi...s-ar putea sa o considerati buna sau..nu chiar asa de buna
Deja eram speriata.
-Fetelor...stiu ca v-ati acomodat bine aici si ca aveti prieteni dar...firma tatalui vostru nu mai merge bine aici in oras...si trebuie sa ne mutam la New York.Ce spuneti?
Eu si Lisa nu mai aveam cuvinte.Eu una nu stiam daca sa ma bucur sau sa incep sa plang.Intr-un fel ,ma bucuram pentru ca New York-ul era visul meu,dar in alt fel..imi venea sa plang,aici aveam prieteni buni de-o viata.
-Eu nu ma pot decide.Ma puteti lasa cateva ore?..
-Mda..si eu as vrea sa ma gandesc putin..adauga Lisa.
-Desigr...ne spuneti la cina.
*O iau pe Lisa de mana si mergem in camera.*
-Lisa,tu ce spui?
-Nu stiu..aici am crescut,aici avem prieteni ,dar tot aici au si murit parintii mei..
-Ai dreptate..Cred ca ar fi un lucru bun daca ne-am muta.
-Si eu ...
-Pentru un nou inceput !
-Pentru un nou inceput !
*Coboram jos in living.*
-Mami,tati,ne-am decis : ne mutam!
-Ce bine imi pare ca ati luat hotararea asta! Maine este vineri si ultima voastra zi de scoala aici.Va veti lua la revedere de la prietenii vostri,iar dupa ore va rog sa veniti direct acasa.Va puteti face bgajele din seara asta.
-Desigur,ne ducem chiar acum ! *spune Lisa saritoare*
Urcam in camera si incepem sa impachetam.Deschid sifonierul si incep sa imi arunc hainele in geamantan.Imi ramane o bluza albastra in mana,o bluza patata cu inghetata de ciocolata,era bluza pe care am purtat-o la prima mea intalnire,in clasa a 7-a..Fara sa vreau am simtit cum o lacrima aluneca usor pe obrazul meu,am sters-o inainte ca Lisa s-o vada.Continui impachetatul cu pozele pe care le aveam expuse pe un perete,acolo erau Derek si Jensen si Ian si Lisa cu ceilalti prieteni ai nostri.Nu puteam sa cred ca ma despart de ei.Simteam cum inima mea se sfasie in mii de bucati,am cazut in genunchi pe podea si am izbucnit intr-un plans necontrolat.
-Katty...ce s-a intamplat?
-Nu p-pot s-sa m-ma opr-resc!Spun printre suspine
-Katty,linisteste-te,te rog! Vom fi impreuna,noi doua nu ne vom desparti indiferent de unde ne vom afla pe harta,indiferent care va fi distanta pe care trebuie s-o parcurgem! Voi fi langa tine pentru totdeauna la fel cum ai fost tu langa mine cand..
-Lisa,nu trebuie s-o spui..I-iti multumesc!*si am continuat impachetatul in liniste*
A venit si ziua de vineri,iar noi ne urcam in masina si ne mai indreptam o data spre scoala.
-Ceee?Ce faceti? Nu-nu plecati nicaieri! Nu fara mine!
-Derek,hai sa nu dramatizam acum! Ii spune Lisa rece lui Derek.
*Derek se apropie brusc de ea si o saruta pe neasteptate.Lisa nu riposteaza si il saruta inapoi*
-Derek...
-Ce e ,Lisa?Tu ai crezut ca eu glumeam?Ca ziceam toate acele lucruri la misto?Pai ai crezut prost! Eu vin cu voi!
-Derek...
-Nu,Lisa,parintii mei sigur vor fi de acord daca si tu ai fi de acord..
-Katty,nu l-am luat niciodata in serios pe Derek,daca as face-o acum mai mult as inrautati lucrurile..
-Doar..gandeste-te!
-Te rog,Lisa,gandeste-te..*spune Derek aproape cu lacrimi in ochi*
Nu-l mai vazusem asa pe Derek niciodata,el chiar o iubeste pe Lisa,cine ar fi crezut?
-Ma duc sa ii sun pe parintii mei,revin in cateva minute!
~Buna,mami,vreau sa te intreb ceva..!
~Sigur,scumpo,spune-mi.
~E legat de Lisa si mutarea noastra.Ea abia acum a realizat cat de mult inseamna Derek pentru ea.Crezi ca...ar putea veni si el?
~Nu ti-am spus niciodata,dar eu il cunosc bine pe Derek si pe familia sa.De ce crezi ca tot timpul te intrebam de el,ce mai face ,cum mai e? Nu stiu daca el stie ,dar tu nu poti spune nimic.Parintii lui nu puteau face copii,asa ca...eu la 19 ani am ramas insarcinata ,dar nu puteam pastra copilul,eram pe cale sa-l avortez,dar ei au vrut sa-l adopte.Derek este fratele tau..
~De ce nu mi-ai spus asta pana acum?Si ..pai eu nu m-am nascut cand tu aveai 20 de ani?
~L-am cunoscut pe tatal tau inainte sa il nasc pe Derek,iar el a vrut sa pastram copilul,dar nu le puteam face asta parintilor lui Derek,asa ca am mai facut un copil la scurt timp dupa ce l-am dat pe Derek spre adoptie.
~Sa inteleg ca poate veni cu noi?
~Bineinteles,scump.Nu mi pot vorbi.Te iubesc!Pa-pa,scumpo!
~Pa-pa,mama! Multumesc!
