Dragoste la prima vedere?

IV Absolvire

Iată ca au trecut deja 2 ani. Am trecut prin multe întâmplări, am ajuns în biroul directorului de 2 ori și mi-am făcut prieteni buni și foarte buni. Prima data când am ajuns în biroul directorului a fost chiar în clasa aVa când mi-am "caftit" un coleg pentru ca a spus ceva urat despre mama. Știu că după descrierea mea ați crezut ca am fost un copil cuminte, chiar sunt în continuare un copil cuminte și voi fi mereu un copil cuminte, dar atunci când cineva spune ceva urat despre familia mea, eu ripostez. A doua oara a fost chiar în clasa a VII-a când una din colegele mele a avut probleme cu profesorul de matematica și din întâmplare eram și eu prin zona și am fost nevoita sa explic situația văzută din postura mea.
Acel an în care am fost pentru ultima data în biroul directorului implicata într-un conflict, mi-a schimbat perspectiva asupra vieții într-un liceu. Atunci am realizat și ca despărțirea poate fi dureroasă. De ce? Pentru ca sosise anul în care trebuia sa ma despart de persoana pe care așteptăm să o văd în fiecare dimineață pentru o zi mai buna.
Am realizat ca nimic frumos nu durează <Acest fapt mi s-a dovedit și mai târziu. Dar sa nu spunem niciodată, NICIODATA. >
Pe ultima suta de metri ma simțeam tot mai singura, nu mai simțeam acea siguranță ca până atunci, securitatea de care beneficiazam dispăruse brusc și tot ce mi se întâmpla mi se părea nedrept.
Și iată ca a venit și ultima săptămână de școală în care toți elevii sunt în culmea fericirii pentru ca vor avea aproape 3 luni de liniște < Sa nu credeți ca profesorii ar simți vreo tristețe în ce privește terminarea ospiciului >. Cei din clasa a 12 erau cei mai emoționați, dar și încordați unii dintre ei care nu știau dacă situația lor în ceea ce privește bacul se va schimba. Când i-am văzut îmbrăcați cu acele robe albastre am avut un sentiment straniu(ma vedem pe mine în locul lor și încercăm sa îmi imaginez ce simt ca se despart de locul în care și-au petrecut 4 ani din viata) . Îmi va fi dor sa spionez holurile scolii dar asta e... De acum nu voi mai cauta cu privirea pe nimeni în mod special .

În cele 3 luni de vacanta practic am cam uitat de Dominique . Am început sa îmi îndrept atenția și către alți băieți de varsta mea , am avut câteva relații mai mult sau mai puțin serioase <majoritatea băieților se gândesc doar la sex și dacă tu ca fata nu îți dorești asta "de la prima întâlnire" e mai bine sa renunti asa cum a fost și în cazul meu >. Am ieșit aproape zilnic cu prietenele mele în oraș, mi-am făcut multi amici dar și prieteni deincredere .