Feelings H.S 2015

Capitolul 4

'Cine-i tipa?' Intreaba Dave in timp ce ma asez pe canapea.

'Heather'Raspund simplu.

'Cum de ai ajuns pe aici,Harry?!'Spune  Rose venind spre mine.

O simteam ingrozitor de aproape,ceea ce ma facea sa-mi las privirea spre podea pentru a evita un simplu contact cu ochii sai.Era una din manevrele ei proaste pentru a-si face loc in discutii.

'Asta-i unul din pestii tai hazlii?'Spune ea,alungandu-si privirea spre Heather.

'Termina Rose,n-am chef de gelozia ta inutila'.Spun privind-o furios.

'Asta inseamna ca iti este frica?'.

'Daca nu termini nu stiu ce naiba iti voi face'.

'Doar ma enerveaza ca aduci toate carpele pe aici' Chicoteste ea. 'Scuza-ma draga,dar esti venita de la biserica?'Spune ea punandu-se in dreptul lui Heather.

'Adica?'.

'Rochia asta' Spune Rose iar toti incep sa rada.

'Ti-am zis sa termini dracului,m-am saturat sa-ti aud vocea enervanta' Spun si ma ridic de pe canapea mergand cu pasi apasati spre Rose,prinzand-o cu mana dreapta de par.

Incep s-o tarasc pe podea,ea tipand de durere si mormaind cateva injuraturi.

'Ai innebunit,vrei sa-mi rupi parul din cap?'Tipa ea,marindu-si ochii rareori si lasandu-si lacrimile sa-i curga alene pe obraji.

'Du-te dracu'Spun dandu-i drumul la par.

Fug spre iesire lasand-o pe Rose plangand in urma mea.Heather fugise de mult afara si acum aveam s-o caut si sa-i cer iertare.

"Heather?"Strig,insa tacerea era cuprinsa din toate unghiurile.

Fug inapoi in casa,grabindu-ma spre camera mea,impiedicandu-ma rareori pe scari.

Trantesc usa camerei si ma indrept spre balcon pentru a trage un fum.  Fata mea ridata se misca pe fiecare persoana care iesea din incapere,frigul intrandu-mi adanc in piele si atragandu-mi atentia asupra hainei mele largi care se misca pe mine precum un steag in adierea vantului tarziu.Spatele imi este acoperit de o patura pufoasa care-mi atarna imprejurul coapselor lasand un usor spatiu apropiat de glezne.Era Heather. 

"Unde ai fugit,te-am cautat"Spun si o privesc.

"Am fugit spre prima camera care mi-a iesit in cale"

  Chicotesc si imi prind metalul rece din buza inferioara intre dinti,incepand sa  trag de el, afirmand din cap si fixandu-mi privirea spre ochii sai care aveau aceeasi noanta intunecata ca a mea .

"Eu trebuie sa plec,Harry.Mama isi face griji" Spune ea intreptandu-se spre usa.

"Oh serios,te-a pierdut mami.N-o sa te omori,promit"Spun eu chicotind.

"Imi e frica,okay.Sunt prea timida"Spune ea plecandu-si capul spre podea.

"Asta asa e,dar te-am prevenit despre tot ce se intampla in fratia asta"Spune eu privind-o.

"Okay Harry,ai avut dreptate,esti fericit?".

"Da"Chicotesc.

"Eu plec".

"Ai de gand sa pleci la 2 dimineata?Nu circula nimeni acum".

"Atunci ma duci tu".

"Daca voiam sa te duc eu,te pofteam de mult sa pleci".

Chicotesc si ma sprijin de dulapul de langa usa alungandu-mi privirea asupra ei.

"Stii ce cred,Harry?"Spune ea venind in fata mea,si lasandu-si corpul sprijinit de genunchii mei.

"Hm,ce?".

"Ma gândesc la o inchidere de usa,o usa face zgomot mare,nu?".

"Da".

"Eh, o usa trantita face zgomot mare si napusteste misterios persoana respectiva"

"Nu inteleg logica"Spun eu razand.

"Harry,e vorba de tine".

Ma simteam stanjenit si surpins,putin nedumerit in legatura cu logica ei si intr-un fel,curios.

"Adica?".

"Dezamagirea si ranirea persoanelor,Harry,nu te ajuta sa devii un om mai puternic,ci mai rece"